Castelul a fost construit pe la mijlocul secolului al 19-lea. Situat chiar în centru satului Treznea , judetul Salaj castelul este legat

de familia grofului Bay Ferenc, ce a locuit în el până în 1944, an în care , cu doar câteva săptămâni înainte ca frontul celui de-al doilea război mondial să ajungă în zonă, a fost părăsit. Groful, alături de fiul și de soția acestuia , de cei doi nepoți, dar și de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv s-a retras din fața armatei romane la Curtuișeni , în județul Bihor, aproape de granița cu Ungaria, în localitatea natală a surorii sale. După venirea comuniștilor la putere , castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioadă în care a fost cât de cât întreținut. După 1990 însă, locația a fost abandonată și lăsata în voia sorții. Actualmente , deși inclus pe lista monumentelor istorice , ansamblul arhitectural este aproape o ruină, uitat de autoritățile locale și centrale. Acesta situatie se datoreaza in principal evenimentelor antiromanesti din Treznea din perioada hortysta.  Groful Bay este considerat de localnici un dusman al romanilor. Castelul are în componența două corpuri principale, legate între ele de o reproducere a “punții suspinelor” din Veneția, unică în România, dar care sunt astăzi departe de strălucirea de altădată. Castelul are o structură și o formă legată strict de genealogia familiei ce a locuit în el. Deși atât bătrânul Bay Ferenc cât și soția acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treaptă mai sus în ierarhie , fapt pentru care corpul de clădire rezervat lui era mai mare , ea fiind a adevăratului nobil. Mai mult decât atât , cel rezervat soției nu este doar mai mic , ci a fost legat de cel al soțului printr-o “punte a suspinelor” ce simbolizează înnobilarea prin căsătorie a părții feminine a familiei.

In urma ceremoniei de la Treznea, prefectul judetului, Filonas Chis a efectuat o vizita la castelul din centrul localitatii Treznea.

Acesta se afla intr-un stadiu avansat de degradare iar in urma discutiilor purtate cu reprezentantii primariei Treznea si cu cei ai Centrului Judetean de Cultura s-a decis realizarea unui proiect tehnic pentru reabilitarea acestui castel iar mai apoi depunerea unei cereri de finantare, avand ca sursa de finantare fonduri europene.