Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, instituție subordonată
Consiliului Județean Sălaj, vă invită joi, 1 octombrie 2026, de la ora 13,00,
în Beciul Cultural, la vernisajul expoziției temporare „Centenar Vasile
Lucăcel – ctitor al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău”.
Anul în care muzeul sărbătorește 75 de ani de existență marchează și împlinirea unui
secol de la nașterea celui de numele căruia se leagă începuturile și dezvoltarea instituției:
Vasile Lucăcel (1926–1983).
Născut la 2 februarie 1926, în Someș-Odorhei, Vasile Lucăcel a urmat Facultatea de
Arte Plastice din București, pe care a absolvit-o în 1948, cu specializarea pictură. Revenit în
Sălaj, a activat pentru o perioadă în domeniul cultural, iar în 1951, odată cu înființarea
muzeului din Zalău, a fost numit director al noii instituții.
Începuturile nu au fost deloc ușoare. La momentul înființării sale, muzeul nu dispunea
nici de patrimoniu propriu, nici de un sediu. Primele spații au fost obținute în vara anului
1951, când instituției i-au fost repartizate patru încăperi, dintre care două destinate expoziției.
Au urmat ani de căutare, recuperare și achiziționare a unor obiecte aflate în diferite locuri din
Sălaj, precum și demersuri pentru transferul unor piese arheologice. La sfârșitul anului 1955,
colecțiile muzeului numărau deja 3.259 de piese, iar în 1965 patrimoniul ajunsese la 14.333
de piese.
Activitatea lui Vasile Lucăcel nu s-a limitat doar la organizarea și dezvoltarea
muzeului. Începând din anii 1957, a participat, alături de specialiști ai vremii, la ample
cercetări arheologice desfășurate la Meseșenii de Sus, Buciumi, Porolissum, Tihău,
Românași, Panic, Stârciu, Marca, Doh, Crasna, Derșida sau Zăuan. Rezultatele cercetărilor
sale s-au concretizat și într-o importantă activitate editorială și științifică, prin volume
dedicate numismaticii, arheologiei dacice și romane și patrimoniului muzeal.
Tot de numele său se leagă înființarea, în 1975, a Oficiului Județean pentru
Patrimoniul Național-Cultural, precum și apariția, începând cu anul 1977, a anuarului
muzeului, Acta Musei Porolissensis. În 1981, alături de pictorul Ioan Sima și Maria Pia
Badiu, Vasile Lucăcel participa la deschiderea Galeriei de Artă care poartă numele artistului
sălăjean.
Expoziția aniversară propune publicului o apropiere, deopotrivă de omul Vasile
Lucăcel și de profesionistul care și-a legat cea mai mare parte a vieții de muzeu. Vor putea fi

văzute obiecte personale care i-au aparținut, documente, decorații și medalii primite de-a
lungul timpului, un tablou pictat de acesta, precum și imagini inedite din activitatea sa și din
istoria Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.
O parte distinctă a expoziției este dedicată activității sale de cercetare și valorificare a
patrimoniului, reunind și o selecție de patru tezaurele monetare (sec. al XVII-lea), publicate
de Vasile Lucăcel împreună cu reputatul numismat clujean Eugen Chirilă, trei dintre el fiind
pentru prima dată expuse publicului.
„Începând cu anul 1965, cei doi autori s-au aplecat supra cercetării istoriei economice
a evului mediu transilvănean și introducerea în circuitul științific a materialului numismatic
medieval și premodern din Transilvania. Prin sistemul de colaborare, a fost creată și
promovată o adevărată școală în privința publicării monografice a tezaurelor monetare
medievale și premoderne. Amintim aici publicarea în 1965 a tezaurului monetar de la
Aghireș, jud. Cluj (tezaur aflat în patrimoniul muzeului din Zalău), iar în 1966 a tezaurului de
la Răstoțul Mare, jud. Sălaj. Aceste lucrări, împreună cu altele semnate de Eugen Chirilă și
colaboratorii, au constituit modele în ceea ce privește modul de utilizare la maximum a
informației oferite de monede. Metoda de lucru creată de Eugen Chirilă și Vasile Lucăcel s-a
impus nu doar în istoriografia românească, ci și în cea din centrul și sud-estul Europei” – dr.
Emanoil Pripon, cercetător științific II, numismatică și restaurare.
„Ultima parte a parcursului expozițional vorbește despre despărțire și despre
posteritate. Vasile Lucăcel s-a stins din viață la 25 martie 1983, la numai 57 de ani, fiind
înmormântat în satul natal, Someș-Odorhei. Telegramele de condoleanțe păstrate din acea
perioadă completează povestea unei vieți dedicate muzeului, iar expoziția urmărește felul în
care memoria sa a fost păstrată după dispariție. Secția de Istorie a Muzeului Județean de
Istorie și Artă Zalău îi poartă numele, iar Școala Gimnazială din Someș-Odorhei, localitatea
sa natală, poartă, de asemenea, numele lui Vasile Lucăcel” – dr. Marin Pop, istoric.
Legătura cu locul natal va fi prezentă și la vernisaj. Elevii Școlii Gimnaziale „Vasile
Lucăcel” din Someș-Odorhei, însoțiți de directorul Sergiu Ghiurco, vor pune în scenă o
șezătoare inspirată din tradițiile comunității și din perioada de toamnă, vremea recoltelor și a
șezătorilor tradiționale.
La 100 de ani de la nașterea lui Vasile Lucăcel și la 75 de ani de la înființarea
muzeului, expoziția este un prilej de a privi spre începuturile instituției și spre omul care a
contribuit decisiv la construirea patrimoniului, dezvoltarea cercetării și conturarea muzeului
pe care îl cunoaștem astăzi.
Vă așteptăm!

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău

Legenda fotografiei de grup:
Vasile Lucăcel (centru dreapta) și Éva Lakó (centru stânga), împreună cu Eugen Chirilă
(stânga) și Nicolae Gudea (dreapta) la Buciumi, cu ocazia cercetărilor arheologice din castrul
roman (14 septembrie 1976).
Legenda fotografiei cu tezaurul:
Tezaurul de monede și podoabe de la Aghireș (sec. XVI-XVII) publicat de Eugen Chirilă
și Vasile Lucăcel în anul 1965.