Am aşteptat ca autorităţile în drept să finalizeze ancheta. Concluziile anchetei, în opinia noastră, sunt o bătaie de joc, în primul rând

la adresa celor direct implicaţi (copii şi părinţi), iar în al doilea rând la adresa opiniei publice sălăjene.

O situație dramatică, abordată superficial de către autoritățile judetene(când spun autorităţi judeţene, mă refer în special la persoanele care vremelnic le conduc).

Tocmai de aceea adresez public solictarea de a răspunde la câteva întrebări legitime ale unui părinte care este îngrijorat de ceea ce ar putea să i se întâmple și copilului său.

Directorul școlii din Pericei, Augustin Dănilă, a spus că vor fi făcute analizele merelor din care au mâncat copiii. S-au făcut acele analize? Unde sunt rezultatele lor? Ce a facut cu merele strânse imediat dupa incident de la toţi copii? De ce nu a transmis (aşa cum sa angajat) nici pâna azi parinţilor acestor copii, fisele de externare din spital? Când s-a realizat ultima curatenie generală în şcoală?

În funcție de cauzele pe care le vor identifica instituțiile abilitate vom lua măsuri în legătură cu furnizarea acestor produse au spus autorităţile. Ce cauze au identificat instituțiile abilitate? Care sunt măsurile care s-au luat? Care sunt persoanele responsabile de această situație? Ce măsuri s-au luat împotriva lor?

Ştim că 30 de copii au fost duși la Secția boli infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Zalău. 4 au fost externați, 6 au fost internați la Secția de Pediatrie, iar 20 au fost internați la Secția de Boli infecțioase, au transmis oficialii Prefecturii.

Dacă e doar o ușoară gastrită, de ce 20 de copii au fost internați la Secția de Boli Infecțioase? La o ușoară gastrită oricine poate bea un ceai de mușețel și stă liniștit acasă. De ce acești copii au fost internați o zi și o noapte la Secția de Boli Infecțioase? Specialistii sustin faptul că gastrita este un diagnostic, în vreme ce pentru toxiinfectia alimentară sau intoxicaţia alimentară (două chestiuni distincte) la prima vedere se emite doar o suspiciune, iar diagnosticul se pune după primirea rezultatelor de laborator. Mai mult, toxiinfecţia are de obicei cauză germeni infectioşi (bacteriile şi toxinele lor), în vreme ce intoxicaţia alimentară are de obicei ca şi cauză agenţi chimici.

De ce instituţiile abilitate au realizat doar analize pentru toxiinfecţie, nu si pentru  intoxicaţie alimentară, în condiţiile în care încă de la debutul acestui caz, aveam de a face cu o suspiciune? Mai mult, d.p.d.v. clinic, fiind gastrita mai degrabă ne îndreptam spre o suspiciune de intoxicaţie alimentară. De ce nu s-au realizat analize toxicologice, în acest caz?

Din comunicarea DSP Sălaj reiese că rezultatele de la probele pe care le-au prelevat de la corn, lapte și mere sunt în limite normale. Ce fel de rezultate? La ce fac referire rezultatele? Ce înseamnă limitele normale? De ce nu ni se prezintă concret rezultatele analizei ca orice laborator, cu rezultatele testelor obținute pe o coloană și cu limitele normale pe altă coloană, astfel încât să priceapă

toată lumea? Bineînțeles că trebuie să fie specificată și metoda prin care s-a ajuns la acele rezultate! Ce probe s-au luat? De unde știm noi acum că probele sunt de la merele care au ajuns pe masa copiilor din Pericei ? Unde sunt procesele – verbale de prelevare și sigilare a probelor de la fața locului?

Autoritatile abilitate ne-au informat deasemenea ca s-au luat probe de la mai multe loturi de lapte și mere. Numărul germenilor și bacteriilor conforme,  principalele elemente urmărite sunt în afara oricărui pericol. Pe noi ne interesează  în principal lotul de la Pericei! Faptul că vorbesc de mai multe loturi este o încercare de distragere a atenției de la problema principală, aceea a lotului de la Pericei. Mai mult, este foarte posibil ca numărul germenilor și bacteriilor să fie conforme la acele loturi, dar nu și la lotul de la Pericei. Pe de altă parte, care sunt acele bacterii și acei germeni care sunt conformi și care sunt microorganismele care nu au o concentrație conformă, deoarece inteleg că numai bacteriile și germenii principali sunt la un nivel conform, în timp ce cele secundare nu sunt menționate deloc și există posibilitatea ca aceste microorganisme să fie cele care au declanșat epidemia. Din nou ridic problema existenței proceselor-verbale de prelevare a probelor și, bineînțeles, a păstrării unor mostre pentru o nouă expertiză dacă se solicită acest lucru. Unde sunt toate acestea?

Doamna Ligia Marincaș: au mâncat o cantitate de mere pe stomacul gol, dar știți cum e la copil, efectul de turmă, dacă pe unul îl doare burta, îi doare pe toți. Dacă a fost doar efectul de turmă, de ce 20 de copii au fost internați la Secția de Boli Infecțioase? Conform DEX, turma este o noțiune cu conotații eminamente animaliere!

TÚRMĂ, turme, s. f. 1. Grup (mai mare) de oi sau, p. ext., de alte animale domestice sau sălbatice, care trăiesc împreună. 2. (Depr.) Mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine). 3. (în limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. — Lat. turma.

Sursa:DEX’09(2009)

Pe de altă parte, mâncarea fructelor pe stomacul gol este recomandată de orice medic și de orice nutriționist. Cum de d-na Ligia Marincaș asociază consumul merelor pe stomacul gol cu o tulburare internă atât de violentă la un număr atât de mare de copii?

Domnul Vasile Chindriș: probabil au mâncat în aceeași pauză măr și lapte și vă dați seama cum îi afectează asta pe copii și ce erupție se produce în stomac. Nici unui adult nu îi face bine, d-apoi unui copil? De ce s-a întâmplat acest lucru numai în școala din Pericei când toți copiii din județ au consumat lapte și măr și nu au avut nicio erupție în stomac? De unde vine teoria că mâncarea unui măr și consumul a 250 de ml de lapte produce erupții la nivel stomacal? Dacă ar fi așa, atunci de ce nu sunt toți copiii din județ internați zilnic deoarece ei consumă zilnic aceste alimente?

Mai mult, bolile eruptive apar pe piele, nicidecum în stomac!!!

Din descrierile din presă rezultă că merele sunt de calitate inferioară, ar fi interesant de aflat la ce preț sunt plătite?

Spitalul Judetean a recoltat probe pentru examene toxicologice în vederea transmiterii către IML? DSP a solicitat acest lucru Spitalului Judeţean?

De la cine a fost recoltat sânge? Era obligaţia laboratorului din Spitalul Judeţean să facă aceste analize, mai ales că cei mici erau internaţi acolo.

Problema reală este a probelor în litigiu, cele prelevate de la faţa locului. Unde sunt acele probe şi cine le-a sigilat? Pentru că acum să se poata solicita o noua expertiză toxicologică pe aceleaşi probe biologice la un laborator independent.

În loc de concluzii….

– programul “Cornul şi laptele” şi “Mere în şcoli” este unul perimat, trebuie înlocuit de urgenţă cu programul propus de PDL, masa în şcoală;

– Doamna Marincaş vorbeşte despre turmă ,iar dl Chindriş vorbeste despre erupţii în stomac….ar trebuii ca d-na Marincaş în primul rând să-şi ceară scuze public pt aceasta afirmaţie, iar în al doilea rând să răspundă la întrebările noastre;

– în ce priveste DSVSA, cu tot respectul pt instituţia purtătorului de cuvânt, îl rog pe dl Firicel, să iasă public şi să comunice în numele instituţiei pe care o conduce, răspunsurile la întrebările pe care le-am adresat….sigur dacă se poate deconecta de la wirelessul de la Prefectură;

– Consiliul Judeţean (în calitate de gestionar al programelor “Cornul şi laptele” şi “Mere în şcoli”) are obligaţia să lămureasca în întregime acest caz….

– vom supraveghea îndeaproape evoluţiile acestui caz, atrăgându-le atenţia celor implicaţi, asupra faptului că în justiţie există şi posibilitatea sesizării în rem….

Preşedinte PDL Sălaj

Dep. Lucian Bode