
Eram în sala parohială a Bisericii Buna Vestire din Montreal. Aflasem de la nişte credincioşi mai harnici că pe sus, prin biserică, un
nea-cutare, venit din America, făcea propagandă electorală pentru greţosul premier-ministru PONTA. Hmmm…ăsta-mi deranjează apetitul, mi-am zis. Dar ştiam că pomana îngraşă şi-aşteptam să dau chept real cu Tov. Senator. Şi iată-l nineacă că apare şi vine glonţ spre masa mea. Un găligan bine făcut, senatorul, cu alură sportivă, mai ales pentru proba de sărit garduri. M-a luat scurt:sunt senatorul Adrian Anghel. Am venit din America. Trebuie să vorbim, poete…
-Bre nene, i-am zis. Da frumoase nume ţi-ai ales. Adrian…
Mă gândesc la sfântuleţul care a propăvăduit creştinismul pe la noi, pe la Dunăre…Şi Anghel: ce mai tura-vura, ai nume de înger, Tov. Senator. Şi ce zici că propăvăduieşti pe aici, tinere Domn?
-Poete, fără tovarăşe şi fără arţag. Eu sunt deputatul Dvs. Pentru românii de prin Americi.
-Iacă…mă făcui eu că mă fîstîcii. Păi noi îl ştim, îl iubim şi-l cunoaştem pe Dl. Mircea Lubanovici…
–Ei nu!…ăla este un …
-Şi care zici că este scopul vizitei, Mister Adrian? Sau vrei doar să fii invitatul nostru la parastas?
Între timp americanul îşi agonisise o cafea şi-ar fi vrut să stea lângă mine şi să mă lămurească despre PONTA. Dar n-a mai apucat. Câţiva dintre „locotenenţii” mei l-au şi înconjurat. Unul i-a oferit nişte manifeste anticomuniste, un poet mai vărstnic i-a oferit o carte, dar i-a spus că o dă pe dolari…iar eu i-am spus că-i ofer un volum ce versuri dacă jură pe Ponta că ştie să citească.
-Deci vrei să alegem muhaiaua aia de Ponta?
-Vai cum mai vorbeşti…nea poetule!..
Şi propăvăduitorul a zis că vrea să facă pipi…dar m-a salutat de la poarta EXIT, pe americăneşte – şi dus a fost. –Poete, mi-a zis un ortac, dacă ăsta se mai întoarce aici, eu îi voi administra un şut în cur! Dar nu s-a mai reîntors… Ca de obicei, a fost um parastas pe cinste. Că dacă la politică nu ne-om pricepe…la parastase suntem de toată cinstea!
10 noiembrie, 2014, Montreal, Canada