În colecția „Arte vizuale” a Editurii „Caiete Silvane” a apărut, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, volumul „Artă plastică la Jebucu. Tabăra de creație din Țara Călatei”, în limbile română și maghiară, carte realizată în cadrul proiectului de cercetare „Artă plastică în județul Sălaj” derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, proiect coordonat de muzeograful Szabó Attila. Volumul va fi lansat duminică, 12 iulie 2015, de la ora 18, la Jebucu, cu ocazia închiderii celei de-a 20-a ediții a taberei menționate.

„Documentarea și publicarea patrimoniului artistic ardelenesc, precum și a orientărilor artistice contemporane locale este, în mod cert, responsabilitatea și obligația noastră profesională. Dar acest demers reprezintă, în primul rând, continuarea unei moșteniri spirituale determinatorii: asumarea rolului de creator și conservator de bunuri culturale – deci, a unui rol civilizator – propriu intelectualității maghiare ardelenești din toate timpurile, evident, în spiritul transilvan al lui Kós Károly.

Acest album este documentul unei colecții de artă fondată din operele unor artiști maghiari ardeleni sau originari din Ardeal și a câtorva artiști maghiari din străinătate. Ceea ce este comun în operele însumate este locul și contextul în care ele au fost create: tabăra de creație din Țara Călatei, mai precis din satul Jebucu și împrejurimile acestuia. Din colecția de circa șase sute de exemplare acumulate de-a lungul a două decenii (1996-2015), am cuprins în acest volum piesele cele mai reprezentative, cu scopul de a oferi o imagine asupra unei faze a artei maghiare ardelenești de la sfârșitul și începutul celor două milenii.

Am conceput acest album atât ca un instrument de popularizare pentru publicul larg, cât și ca un sprijin oferit specialiștilor sau cercetătorilor. Unele exemplare ale colecției reproduse aici vor fi probabil piese de referință în opera  mai multor autori din trei generații de artiști. Vorbim de cei care debutează după cel de-al Doilea Război Mondial, respectiv artiștii care pornesc la drum în anii ʼ60 și, bineînțeles, menționăm și tinerii începutului de mileniu.

Într-o altă ordine de idei, ne alăturăm acelor inițiative care surprind creația contemporană în variate chipuri, în spiritul universalității, dar și al unui post-transilvanism autentic, enumerând opere născute din tensiunea confruntării între tradiția artistică ardeleană și ideea inovativă sau de avangardă. Pornim la drum cu textul critic al lui Banner Zoltán, completat și cu mărturisirile inițiatoarei taberei de artă, Essig Kacsó Klára, în  speranţa  de  a  oferi un document care, sperăm, va fi util istoriografilor artei transilvane”.