Varujan Vosganian îşi lansează vineri, 17 iunie 2011, la Zalău, romanul Cartea şoaptelor, apărut în colecţia „Fiction Ltd.” de la Polirom. Evenimentul va fi găzduit de Sala Avram Iancu a Primăriei Municipiului Zalău şi se va desfăşura începând cu ora
13, cu sprijinul Primăriei Zalău şi al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj.

Cartea şoaptelor este câştigătoarea a numeroase premii, dintre care amintim premiul
Cartea Anului 2009 acordat de revista “România Literară”, premiul pentru
proză „Mihail Sadoveanu”, oferit de revista “Viaţa românească”, premiul pentru
proza, oferit de revista Observatorul cultural, insotit de premiul publicului si Marele
premiu Niram Art, Trofeul Mihail Sebastian acordat de Revista multiculturala Niram
Art in colaborare cu Institutul Cultural Roman de la Madrid.

La numai trei luni de la apariţia romanului, editura Pre-Textos (Valencia, Spania) a
achiziţionat drepturile de publicare a acestuia în limba spaniolă. Varianta în limba
spaniolă a romanului, El libro de los susurros, a aparut la începutul anului 2011 si se
bucura deja de cronici elogioase in cele mai cunoscute ziare din Spania, ca El pais, La
Vanguardia, El Diario National ABC, care apreciaza ca “romanul Cartea soaptelor
este o opera monumentala” . Tot anul acesta, Cartea Soaptelor va fi publicat si in
limba italiana, la Keller Editore, care si-a castigat faima prin preluarea editarii in limba
italiana a operei Hertei Muller, cu putin timp inaintea decernarii premiului Nobel autoarei
germane, originare din Romania. Cartea soaptelor mai este in curs de traducere si in
limbile portugheza, ebraica si armeana.

Istoria convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii, în deşertul Deir-
ez-Zor, istoria genocidului din 1915 împotriva armenilor, istoria armenilor care au luat
drumul exilului îşi află în paginile din Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian
o ilustrare cu adevărat răvăşitoare.

Cartea şoaptelor începe într-un registru pitoresc, pe o străduţă armenească din Focşaniul
anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspăt prăjite şi miresmele din
cămara bunicii Ar aluis, printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet.

„Bătrînii armeni ai copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întîmplări
delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniştitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze
de o traumă – a lor şi a predecesorilor.

Nicolae Manolescu spune despre Cartea şoaptelor că este „carte ieşită din comun, nici
numai memorialistică, nici numai ficţiune, cu cîte ceva din amîndouă, şi deopotrivă
extraordinară prin modul în care ţese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale.
Bogată, variată, palpitantă, cartea nu se poate lăsa din mînă, pentru arta de povestitor pe
care autorul o dovedeşte ca şi pentru interesul documentar al reconstituirii unei istorii

tragice.”

Scriitorul Ştefan Agopian consideră că „ scriind acest roman, Varujan Vosganian a
cîştigat un pariu pe care l-a pus cu el însuşi. Şi, sînt sigur, va cîştiga şi pariul cu viitorii
lui cititori.”

„Cititorii acestei cărţi – care se deschide cu o evocare cuminte şi caldă a comunităţii
armenilor din Focşani văzuţi prin ochii unui copil – vor constata cu uimire că, de la
o pagină la alta, ea îşi lărgeşte cîmpul vizual şi, populîndu-se cu sute de personaje
memorabile, se transformă într-o extraordinară frescă bîntuită de sentimentul tragic
al istoriei. Poetul Varujan Vosganian (puţin cunoscut ca atare) o va învălui în pîclele
timpului, o va înfiora liric şi îi va dărui mişcare şi măreţie epică. Încît nu e exclus ca
această Carte a şoaptelor, care îşi începe acum drumul spre glorie, să fie aşezată, într-un
viitor nu prea îndepărtat, printre textele identitare ale poporului armean.” (Eugen Negrici)

Primele date din această scurtă biografie se regăsesc chiar în Cartea şoaptelor. Varujan
Vosganian s-a născut la Craiova, la 25 iulie 1958. Copilăria şi adolescenţa şi le-
a petrecut la Focşani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani, apoi
Facultatea de Comerţ a Academiei de Studii Economice şi Facultatea de Matematică
a Universităţii Bucureşti. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi
vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Este senator de Iaşi şi între decembrie 2006 şi
decembrie 2008 a fost ministru al Economiei şi al Finanţelor. Lucrările sale includ trei
volume de poezie – Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o
mie de braţe (2005) –, precum şi volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru
care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Mai multe informatii despre carte si despre aparitiile in presa internationala aflati
accesand site-ul www.carteasoaptelor.ro