31 MAI - ZIUA MONDIALĂ FĂRĂ TUTUN

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Sălaj se alătură Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel local, de activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.

 

În fiecare an, la data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alături de parteneri, desfăşoară la nivel mondial ample campanii de informare pentru a sublinia riscurile pentru sănătate asociate consumului de tutun şi pentru a promova politicile sociale de reducere a consumului.

Având ca temă „Tutunul și bolile pulmonare - Nu lăsa tutunul să-ti taie respirația! Alege sănătatea!”, campania din acest an este centrată pe legătura între fumat și sănătatea plămânilor şi își propune creșterea conștientizării cu privire la:

impactul negativ pe care fumatul îl are asupra plămânilor, de la boli respiratorii cronice la cancer;

rolul fundamental pe care îl au plămânii în sănătatea și buna funcționare a întregului organism;

amploarea mortalității și îmbolnăvirilor cauzate de fumat, la nivel global;

sublinierea legăturii dintre fumat și mortalitatea cauzată de tuberculoză;

efectele expunerii la fumul de țigară asupra sănătății plămânilor pentru oamenii de toate vârstele.

Modalitățile prin care tutunul afectează în mod negativ plămânii persoanelor care fumează sau care stau în medii în care se fumează:

1. cronice:

Fumatul este cauza principală a bolilor pulmonare obstructive cronice. BPOC este termenul folosit pentru a descrie o serie de boli evolutive care duc la îngustarea căilor respiratorii și fac respirația dificilă.

BPOC moderată și severa afectează aproximativ 65 de milioane de oameni în întreaga lume. Cele mai întâlnite afecțiuni din sfera BPOC sunt emfizemul și bronșita cronică, dar BPOC poate include și astmul refractar (ireversibil) și unele forme de bronșectazii.

Fumatul este de departe principala cauză a BPOC, însă aceasta poate fi cauzată și de expunerea îndelungată la poluarea aerului, la praf sau substanțe chimice.

Dat fiind faptul că BPOC este o boală cronică, aceasta nu se poate vindeca, dar poate fi ținută sub control. Medicația și schimbarea stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, pot ajuta.

Riscul de a dezvolta astfel de boli este mai crescut pentru persoanele care se apucă de fumat la o vârstă mai mică deoarece fumatul încetinește dezvoltarea plămânilor, în mod semnificativ.

2. Tuberculoză:

Tuberculoza afectează în mod negativ plămânii, reducând funcțiile acestora, iar fumatul accentuează aceste efecte negative, crescând riscurile insuficienței respiratorii.

3. Poluarea aerului:

Fumul de țigară este un puternic poluant în mediile închise, conținând peste 7000 de substanțe chimice, din care 69 cu puternic efect cancerigen. Fumul de țigară în încăperile închise rezistă în aer până la 5 ore, afectând în continuare plămânii.

4. Fumatul pasiv:

Expunerea fătului în viața intrauterină la toxinele din fumul de țigară împiedică adesea dezvoltarea și buna funcționare a plămânilor.

5. La nivel mondial peste 165.000 de copii mor înainte de împlinirea vârstei de 5 ani de diverse boli respiratorii asociate fumatului pasiv. Copiii expuși fumatului pasiv au un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii cronice. Cancer pulmonar:

Fumatul este principala cauză a cancerului de plămâni, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele la nivel global, datorate cancerului pulmonar. De asemenea, expunerea la fumul de țigară, acasă sau la locul de muncă, crește riscul apariției cancerului pulmonar. Renunțarea la fumat reducere riscul de cancer pulmonar. După 10 ani de abstinență ca fumător, riscul scade la jumătate față de cel al unui fumător activ.

Boli respiratorii

 

 

 

 

Adauga comentariul tau