Orasul Bruges din Belgia

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

BelgiaUnul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei, cu o atmosferă de basm şi o istorie de peste 2000 de ani, oraşul Bruges din NV Belgiei, face parte din patrimoniul mondial al UNESCO.
Scurt istoric al oraşului:
Teritoriul oraşului a fost ocupat de o colonie galo-romană, locuitorii săi dedicându-se agriculturii şi relaţiilor comerciale cu Anglia şi Ţara Galilor. În jurul anului 270 germanii atacă coasta câmpiei flamande pentru prima dată. Romanii îşi menţin trupele militare în teritoriu până în secolul IV. Prin urmare, oraşul a fost locuit de-a lungul perioadei de tranziţie la începutul Evului Mediu. Atunci când Sf. Eligius a ajuns pe coasta flamandă pentru a răspândi creştinismul, în jurul anului 650, Bruges era capitala fortificată a zonei.
Aproximativ după 100 de ani Bruges dezvoltă relaţii comerciale şi cu regiunea scandinavă, numele de „Bruges” fiind derivat din vechea norvegiană, cuvântul "Bryggja" semnificând „mal” sau „punte”, acesta apare în actele şi pe monedele de la mijlocul secolului al IX-lea. La acea vreme oraşul avea deja o cetate care adăpostea locuitorii de jafurile normanzilor. Chiar şi aşa, relaţiile comerciale între Burges şi peninsula Scandinavă au fost menţinute, la începutul Evului Mediu fiind un important centru comercial şi port cu ieşire la mare.
Cele mai vechi biserici parohiale din Bruges datează din secolul IX, Biserica Maicii Domnului şi Catedrala Sf. Sauveur.
În secolul al XI-lea Bruges devine un important centru de afaceri al Europei de Nord-Vest, iar Flandra una dintre zonele cele mai urbanizate din Europa. Lenjerii de pat şi ţesături din lână erau exportate în toată Europa din Bruges, oraş care avea în secolele XIII-XV între 40.000-45.000 de locuitori. În secolul al XIV-lea Bruges putea fi numit un oraş-port bogat, dezvoltându-se în egală măsură o reţea hotelieră şi una bancară.
Cu toate acestea oraşul a fost zguduit în mod constant de tulburări. Diferenţele de venit între oamenii obişnuiţi şi antreprenori au trezit revolte ale maselor care au fost reprimate cu brutalitate, precum cele din 1280 sau din 1436-1438.
Secolul XIV a fost o perioadă de criză, insurecţii, epidemii şi tulburări politice. S-a încheiat cu fuziunea dinastiilor de Flandra şi Burgundia. Perioada burgundiană a început pentru Bruges în 1384. Timp de un secol, oraşul a rămas principalul centru comercial la nord de Alpi. Industria pânzei a fost înlocuită treptat cu bunurile de lux. Oraşul a cunoscut un avânt economic. Arta şi cultura au înflorit ca niciodată până atunci. Această perioadă prosperă a luat sfârşit după moartea neaşteptată a Mariei de Burgundia din 1482.
În literatura europeană, Bruges este făcut cunoscut prin romanul "Bruges la Morte" de Georges Rodenbach (1892), în care este descris ca un oraş adormit, mort, dar misterios.
Arhitectura contemporană a oraşului:
Sala de Concerte – clădire de 120 de metri lungime şi 50 de metri lăţime, al cărei turn poate găzdui 300 de persoane, iar sala de concerte a clădirii are aproximativ 1300 de locuri, este opera arhitecţilor Paul Robbrecht şi Hilde Daem care au îmbinat modernul în peisajul urban existent. În fiecare an în incinta acestei clădiri sunt organizate peste 100 de evenimente, variind de la muzica clasică, la jazz, operă sau teatru.
Muzeele oferite de www.brugge.be:
* Béguinage et maison de béguine
* Cour Bladelin
* Basilique du Saint-Sang
* Choco-Story
* Musée brugeois du Diamant
* Frietmuseum (musée de la frite)
* Ter Doest
* Lumina Domestica
* Couvent Anglais
* Dali Xpo-gallery
* Eglise de Jérusalem
* Centre de la Dentelle
* Guilde des Arbalétriers de Saint-Georges
* Cathédral Saint-Sauveur
* Guilde des Archers Saint-Sébastien
* Abbaye Saint-Trudo
* Observatoire Beisbroek et planétarium
Atracţii turistice în Bruges reprezintă Muzeul de Arte şi Tradiţii Populare, Muzeul de Ciocolată, plimbările de-a lungul canalelor sau cu trăsura, precum şi morile de vânt din zonă. Din septembrie 2009 o noutate a oraşului o constituie proiectul „Bruges pe calea ferată”, oraşul la scară 1/87.
În prezent Bruges are o populaţie neerlandofonă de 117.073 locuitori. Este denumit „Veneţia de nord” datorită numeroaselor canale care încercuiesc şi traversează oraşul.

 

Adauga comentariul tau