NOPŢI BELGIENE – Noaptea surzilor

Evaluare utilizator: / 0
Cel mai slabCel mai bun 

Motto :
« Pe vremea când în Europa se pregătea înserarea, noi a  am visat că se întrevede cum răsare lumina…  Ṣi s-a făcut noapte, aṣa cum ṣtiam de altfel ; numai că au trecut de atunci vreo 530 de seri ṣi dimineṭi. Ṣi este noapte încă ! »

Am scris în urmă cu aproape un an, niṣte considerente despre criza belgiană amplă, profundă, durabilă…  text pe care l-am intitulat « Belgia – butoiul cu pulbere al Europei ?”(!)  Ṣi pentru că l-am scris cu inima ṣi după o minimă documentare, am dorit să-l ṣi public. Numai că mai mulṭi redactori  cu tupeu ṣi cu nărav au ṣters semnul întrebării, lăsând să se înṭeleagă că eu, bietul de mine,  aṣ rosti această judecată asupra ṭării mele de adopṭie, ba chiar că mi-aṣ dori să fie aṣa. M-am supărat ṣi n-am mai scris continuarea promisă, aṣteptând ziua în care voi  scrie despre  înfloritoarea ‘Varză de Bruxelles’. Ṣi au trecut aṣa nopṭi ṣi zile, săptămâni ṣi luni ṣi anul…  Iată, însă, că zilele acestea s-a precipitat degringolada, a început să se prăvale toboganul ! Să ne reamintim:

Remember

Măcar că este de aproape opt ori mai mică decât România, Belgia are o populaṭie sensibil egală cu jumătatea noastră, adică se apropie de 11 milioane ṣi este de vreo 20 de ori mai productivă ṣi mai bogată, dar avem ṣi multe, foarte multe, lucruri în comun; în unele aspecte, evident negative, îmi pare mie chiar să întreacă cei din Capitala UE habotnicia de pe malurile Dâmboviṭei.  Să arucăm o privire mai întâi spre cele cu care ne lăudăm :

- Imediat după război – dupa Al Doilea Război Mondial – Belgia nu numai că a beneficiat din plin de efectele planului Marshal, ci a fost ṣi unul din cele cinci state care au pus bazele « Pieṭei comune a oṭelului ṣi cărbunelui », forma începătoare a Uniunii Europene de astăzi,

- Odată cu destrămarea sistemului colonial, nu numai populaṭia din Congo ṣi Ruanda, foste colonii belgiene, ci o mare parte de alṭi africani ṣi-au găsit adăpost ṣi o pâine ieftină de mâncat în Belgia,

- În perioada înfloririi capitalismului, adică în anii 1960-70 Belgia a absorbit masiv forṭă de muncă din toată Europa ; italieni, greci, spanioli, turci ṣi chiar francezi au venit, s-au împământenit, au muncit, s-au realizat aici. O politică neaṣteptată ṣi chiar riscantă a promovat Belgia faṭă de magrebieni, tot în această perioadă, pe care i-a adus aici, mai ales pe marocani, care la ora actuală sunt majoritari în mai multe zone ale capitalei Bruxelles. Mai târziu ṣi-au regăsit în Belgia un teren prielnic ṣi mulṭi sud-americani, central-americani, sârbii, portughezii, polonezii, ex-sovieticii, albanezii ṣi, evident, românii.

- În ultimul deceniu al secolului trecut au început să-ṣi instaleze aici sediile cele mai importante centre de putere mondială : Sediul NATO ṣi al Uniunii Europene, Consiliul Europei, precum ṣi cam toate consorṭiile mondiale ale industriei ṣi comerṭului, făcând din Bruxelles al treilea oraṣ european ca importanṭă globală, deṣi în toate statisticile figurează doar cu un million de locuitori.

Tot din această perioadă, sub domnia Regelui Baudoin, a început să se acutizeze conflictul-vrăjmăṣia  neîmpăcată dintre flamanzi ṣi valoni, având ca piloni de bază doar câteva lucruri, dar care nu sunt fleacuri ṣi care nu se pot schimba sub nici o formă :

a. Dispariṭia sentimentului religios, a evlaviei creṣtine, liantul care i-a legat pană mai atunci,

b. Incompatibilitatea totală dintre cele două culturi latină ṣi anglo-saxonă cu tradiṭii, cutume, viziuni, scopuri,  exprimări ṣi trăiri complet diferite,

c. Deschiderea mult prea mare a francofonilor spre  populaṭiile străine, acordarea de drepturi ṣi facilităṭi neînchipuite în contrast cu opacitatea totală a flamanzilor faṭă de neeuropeni, mai ales,

d. Creṣterea artificială a populaṭiei francophone prin adopṭia pomenită ṣi scăderea naturală a populaṭiei flamande prin emancipare ṣi descreṣtinare, (ceea ce implică număr tot ma mic de copii),

e. Pseudoprimavara arabă, în fapt revoluṭiile populaṭiei din ṭările musulmane au avut efectul imploziei în toată Europa ṣi aici în Belgia, numărul refugiaṭilor dublându-se cel puṭin în această perioadă,

f. Scăderea tot mai accentuată a bunăstării băṣtinaṣilor, atât în baza politicii socialiste din această perioadă, favorabilă, aṣa cum am arătat, populaṭiei neproductive ṣi neintegrate social organic, cât ṣi valurilor de criză ce au zguduit tot mai acut economia capitalistă. Nici costurile integrării în UE a flancurilor central ṣi răsăritean al Europei nu s-a lăsat fără poveri pe umerii ṭărilor bogate precum Germania, Franṭa, Italia, Olanda, Belgia…

Toate acestea ṣi multe altele, sunt elemente ale unei stări de fapt pe care politicienii flamanzi nu le pricep, nu le acceptă ṣi nu sunt de acord să le poarte povara, drept care conflictul trenează ṣi nu se întrevede în nici un fel sfârṣitul crizei.

Comparaṭii, alternative

O metaforă a fizicii ar fi că, până ṣi metalele preṭioase, nu numai că au greutatea lor care le apasă, ci, chiar fac parte din categoria « metale grele ». Prin urmare ṣi ṭările bogate poartă în cârcă povara lor de păcate. Belgia a depăṣit orice record în istoria politicii moderne cu cele peste 500 de zile de când nu are un guvern legitim. Un termen de comparaṭie ar fi poate, Republica Moldova, care nu are preṣedinte de  o perioadă cam înjumătăṭită ; să recunoaṣtem că diferenṭele ṣi implicaṭiile sunt enorme, incomparabile. Dar dacă, de multe ori, doar ca urmare a presiunilor externe, până ṣi ṭările bântuite de războaie civile tot organizează alegeri ṣi instalează guverne, apoi în Belgia lucrurile sunt ṣi mai încâlcite ; ziceam cândva că aici erup vulcanii noroioṣi, cu referire, evident, la politicienii belgieni. Spre deosebire de Ţara Bascilor sau Irlanda de Nord, Cosovo, Republicile foste sovietice,  sau alte zone de conflict deschis pe bază de naṭionalism, religie, ori închipuite antefapte, aici în Belgia, în toată această perioadă, ura ṣi vrăjmăṣia au purtat o haină aleasă, croită pe măsură, frumos călcată ṣi bine parfumată.  Nu este, prin urmare, de mirare că Europa a tăcut, că s-a facut că nu vede, că nu aude…

Dar lucrurile s-au precipitat, măsura s-a întrecut ṣi lumea a pus lupa pe noi. Iată ce se vede :

Mai întâi că după mai multe avertismente, agenṭiile de rating au retrogradat zilele acestea Belgia, îngreuind astfel situaṭia ei economico-financiară,

În ultima vreme Regele Albert al Doilea al Belgiei s-a îmbolnăvit, a obosit de atâta criză ṣi ciorovăială politică, tocmai acum când a pune problema transferului actului de suveranitate ar fi bombă cu efect imediat ; ṣi aṣa flamanzii nu iubesc monarhia, nu îi sunt loiali, strigând din gură de ṣarpe că n-o vreau, că nu îi reprezintă ṣi nu le apără interesele,

Ar fi ṣi faptul că populaṭia ṣi-a pierdut răbdarea cu atâta anarhie, partidele politice nu mai au credibilitate, agenṭii economici nu respectă canoanele capitalismului, preṭurile o iau razna, evaziunea fiscală înfloreṣte. Nici cu munca la negru nu se stă nici bine, nici rău, nici românii nu se plâng ṣi mai ales nu se laudă.  Nu se poate însă să nu ne punem probleme, să nu rostim vreo rugăciune, să nu urmărim cu îngrijorare negocierile politice care nu se mai termină.

Iată ṣi câteva din grijile ṣi cârtirile populaṭiei în prag de iarnă :

- În Belgia, în ultimii ani preṭurile bunurilor de consum ṣi ale serviciilor au crescut cu mult peste indicele inregistrat în celelalte ṭări comunitare,

-  Actele antisociale, cum ar fi furtul de maṣini, spargeri ṣi tâlhării cu violenṭă, jafurile armate se înmulṭesc pe zi ce trece, devin o problemă gravă. Scandalurile de corupṭie în administraṭie sunt ṣi ele răsunătoare.

- Grevele se ṭin lanṭ, muncitorii din transporturi, poṣtaṣii, fermierii, oṭelarii, profesorii ; până ṣi gardienii închisorilor recurg tot mai des la greve,

- Partidele politice, mult prea multe în Belgia, devin o povară pentru contribuabili, ineficienṭa lor este tot mai vizibilă, cei mulṭi nu se simt reprezentaṭi de propriii lor aleṣi ; nu de gratis este în Belgia obligatorie prezenṭa la urne…

- Băncile belgiene au secătuit toate rezervele federale, fiind în fapt cam singurul sector care a ṭinut isonul crizei economico-financiare mondiale, economia ṭării comportându-se, altfel, neaṣteptat de bine în toṭi anii aceṣtia de criză,

- Clima belgiană a ultimilor ani s-a schimbat mult în rău : secete prelungite vara, ierni geroase cum n-au mai fost, distrug infrastructura, despoaie asfaltul ṣoselelor, îngheaṭă conductele de apă, de gaz, care nu sunt îngropate la adâncime corespunzătoare gerurilor de minus 20 grade Celsius. Costurile ieṣirii din iarnă grevează serios bugetul primăriilor ṣi al societăṭilor drumarilor.

- Cea mai importantă ṣi mai ieftină sursă de energie belgiană, obṭinută în centralele nucleare  vechi ṣi uzate moral, devine una din îngrijorările cele mai mari pentru omul care ṭine la viaṭa lui. Nevoia urgentă de schimbare a sistemului energetic încarcă artificial costul vieṭii fiecărui cetăṭean.

-  Solul belgian este cel mai poluat din toată uniunea, în goana lor după recolte mari, fermierii nu respectă riguros normele privind restricṭiile la distribuirea de îngrăṣaminte-ierbicide-pesticide. Oraṣul Bruxelles se situează pe tot cursul anului pe unul din primele trei locuri în Europa în ce priveṣte poluarea ṣi blocajul circulaṭiei rutiere. Pe toată reṭeaua rutieră belgiană ambuteiajele măsoară aproape zilnic sute de kilometri.

- Măsurile pe care  factorii politici angajaṭi le preconizează pentru ieṣire la liman sunt de natură să îngrijoreze : mărirea fiscalităṭii, reducerea protecṭiei sociale, taxe suplimentare pe servicii, pe bunuri, pe avere, pe întreprinderi…

- Fostă unitate de măsură ṣi factor de echilibru ṣi sfetnic ṣi candelă, Biserica Catolică Belgiană a fost zdruncinată ṣi redusă total la  tăcere, nu atât de spiritul vremii anticreṣtin ṣi răzvrătit moral, cât de scandalurile de pedofilie aproape generalizată, de imoralitatea clerului ṣi  introvertire lui vinovată.

- În Belgia de astăzi te poṭi întâlni cu surprize de genul acelora ce le-am auzit recent : Pentru o consultaṭie medicală importantă, serioasă ṣi urgentă o persoană care suferă de pe urma unui accident rutier a fost programata peste 5 luni. După moartea unui bărbat urmaṣii lui au achitat ultima factură pentru abonamentul telefonic ṣi au cerut încetarea contractului. Li s-a pretins suma de 200 de euro pentru asta ! Un bijutier care a suferit în ultimii doi ani, trei atacuri armate asupra lui, a tras cu arma în cei doi atacatori, ucigându-l pe unul ṣi rănindu-l pe al doilea… A fost arestat ṣi mai apoi eliberat. Oare va mai fi în stare să prelucreze aur ?

Statistici recente arată că numărul infectaṭilor HIV din anul acesta în Belgia este cu mult mai mare decât în anii trecuṭi ! La ce vă gândiṭ ? La tinerii ṣi bărbaṭii singuri români rezidenṭi în Belgia ? Ori la faptul că astăzi, 1 decembrie 2011 nu este doar Ziua Natională a României, ci ṣi Ziua mondială de luptă împotriva SIDA ? Trăiască România ṣi românii, Domnul să ne pătreze în dragostea Lui pe români, pe belgieni, pe toṭi, pe toṭi !

Un scurt instantaneu politic belgian la zi

Omul politic al zilei spre care este îndreptată opinia publică belgiană este Elio di Rupo, un italian la origini, de formaṭie tehnică, dar cu vechi state de servicii în politică, emanatul Partidului Socialist, cel care a obṭinut a doua performanṭă în alegeri după Alianṭa Naṭională Flamandă condusă de Barth de Warvier, vârful de lance al nemulṭumirilor flamande. Una din glumele cele mai acide ce se pot auzi în vremea ce trăim aici unde se plămădeṣte aluatul ce dospeṣte Europa, am auzit-o chiar zilele acestea de la un mucalit simpatic, un român mai ṣturlubatic : Sfârṣitu’ crizei politice belgiene îl întrevăd, zicea el, prin căsătoria lui Elio cu Barth – aluzie la faptul că se vorbeṣte aici cum că viitorul Prim Ministru al Regatului Belgiei ar fi gay!  De mă credeṭi, eu l-aṣ vrea heterosexual, soṭ monogam ṣi tată a 2-3-5 copii,

Nici Yves Laterme, Primul Ministru care girează provizoriu guvernarea ṭării de aproape doi ani, pe care îl vedeam mai potrivit pe Dâmboviṭa la noi, nu este un familist model, dar s-a dovedit a fi un gospodar de treabă. Rămâne însă o povară belgiană originală faptul că cetăṭeanul de rând suportă prin munca lui ṣi poartă în cârca lui povara exercitată de o monarhie, de trei guverne regionale, de unul federal, de 7-8 partide în loc de două plus unul ṣi de rigorile unei politici socialiste, care are grija să ia de la cel care munceṣte pentru a-l hrăni ṣi pe cel care trândăveṣte.

După ce Regele, Albert al Doilea a însărcinat pe rând, măcar ṣapte personalităṭi să formeze noul guvern, după demisii peste demisii ale moderatorilor, preparatorilor, preformatorilor ṣi  diriguitorilor, domnul di Rupo – aflat al al doilea mandat - face în aceste zile bugetul belgian pe 2012 ṣi se tot vesteṣte că înainte de Crăciun vom avea ṣi guvern.  De partea lor, sindicatele anunṭă grevă generală pentru sfârṣitul săptămânii acesteia.



Speranṭa moare ultima 

Ṣi în Belgia « speranṭa moare ultima », de aceea citându-l pe un ‘fost priministru de-al nost…’ să vă prezint, măcar în viziune proprie ṣi “Luminiṭa de la capătul tunelului”. Ṣi, dea Domnul să fie printre  steluṭele ce le întrevăd mijind aievea decoraṭiunilor de Crăciun - să fie printre ele - ṣi un mic luceafăr pe cerul dimineṭii belgiene.

Cel mai puternic argument pe care mă bazez este acesta că dacă politicienii belgieni s-au scufundat în noapte – noaptea surzilor – atunci poporul belgian  aṣteaptă - ṣi vede în noapte -  zorile dimineṭii.

Pe toată perioada crizei ce am parcurs până acuma, populaṭia Belgiei s-a maturizat, s-a călit, a devenit mai economă. Doar în primii doi ani de criză a economisit peste 45 miliarde de euro ṣi probabil 100 de miliarde până acum. Pe perioada conflictului mocnit ṣi ipocrit dintre cele două fracṭiuni au aflat atâtea lucruri valonii despre flamanzi ṣi flamanzii despre valoni, câte nu s-au spus de când există ei. Acuma mai rămâne să vedem câte din cele spuse sunt adevărate ṣi câte sunt doar simple fabulaṭii. Poate vă amintiṭi această maximă :                                                                                  "Dacă nu citeşti ziarele, eşti neinformat, dacă le citeşti, eşti dezinformat." - Mark Twain

O referinṭă pe care am auzit-o zilele trecute v-o supun atenṭiei : Monseur Elio di Rupo  a adresat, probabil stâlcit, flamanzilor un mesaj în limba lor, de unde o dezbatere în mass-media privind calitatea  aceasta a belgienilor de a fi bilingvi. Concluzia ce am putut-o trage după aproape două ore de dezbateri aṣ fi putut s-o exprim ṣi eu mai dinainte: « Limba asta îmi rupe limba ! ». Era, evident, de partea valonă, dar oare ce spun flamanzii ? Cert este că în ciuda chemărilor ṣi pseudoîncercărilor de  a-ṣi învăṭa reciproc limba, rezultatele sunt foarte aproape de zero. Păcat, ar fi fost una din punṭile de apropiere, de înṭelegere între ei, poate cea mai potrivită, mai eficientă.

Departe de a fi ranchiunoṣi, imposibil să fie prietenoṣi, manipulatorii informaṭiei, reprezentanṭii mass-mediei belgiene nu au chemat ṣi nu cheamă la violenṭă, nu au instigat la ură suplimentară. Ceea ce se practică aici este o informare relativ clară, iar mai apoi toate comentariile sunt acoperite de spumoase foiletoane, un fel de calmante special ticluite ṣi meṣteṣugite parcă, încât să-i potolească omului obida.

În loc de final

În cartea sa, bilingvă (română ṣi franceză), recent apărută sub auspicii academice, « Sensurile unei identităṭi »,  doamna Carmen Banta, lector univesitar ṣi cercetător antropolog la Universitatea din Craiova, în urma unor studii ṣi cercetări ṣi investigaṭii timp de doi ani de zile, face printre altele ṣi remarca următoare : « Biserica română Elim Bruxelles…comunitatea cea mai unită ṣi numeroasă, când vorbim de organizarea religioasă. » (pag 77).  Aṣ adăuga că tot aici se resimt ṣi cele mai aprinse dorinṭi ṣi mai înalte năzuinṭi spre morala creṣtină spre evlavia de altădată, spre bună înṭelegere între oameni ṣi naṭiuni. De aceea vă supun în final atenṭiei un fragment din interviul realizat cu pastorul belgian al acestei biserici, în care am bucuria de a fi membru, fratele Raymond V., cel care de la începuturile acestei comunităṭi ṣi până astăzi ne-a devenit un bun ṣi statornic prieten, frate ṣi părinte. O fac cu o bucurie cu atât mai mare cu cât în cursul acestui an, dumnealui a parcurs un traseu sinuos cu probleme majore de sănătate, mărire Domnului care ne tămăduieṣte boalele, ne iartă păcatele.

« Red.  Z. B.

Frate păstor, puteṭi să ne spuneṭi ṣi nouă care este evaluarea dumneavoastră a conflictului dintre flamanzi ṣi valoni, zâzanie care nu se mai termină ?

Pastor Raymond V.

Situaṭia este foarte complexă ṣi nu-i întrevăd sfârṣitul. Omeneṣte vorbind cele două naṭiuni pot rămâne încă împreună, dar este ca ṣi cum am aduna mere cu pere.  Factorul de bază care cândva ne-a unit organic ṣi anume credinṭa creṣtină, concret religia catolică, a amorṭit, s-a stins…  Tot ce a mai rămas este diferit: cultura, limba, tradiṭiile latine nu concordă cu cele anglo-saxone. Numai Dumnezeu ṣtie ce va fi, numai El ṣtie încotro ṣi în ce fel ne va călăuzi. Personal nu văd cum s-ar împăca ṣi cum vor face, de acum încolo, să înflorească Belgia împreună flamanzii ṣi valonii.

Dintre problemele care nu îṣi găsesc soluṭii aṣ menṭiona : politica faṭă de străini ṣi integrarea imigranṭilor, redistribuirea fondurilor colectate la bugetul de stat, dosarul BHV…  Poate ṣtiṭi ce se ascunde sub această sintagmă – Dosarul Bruxelles-Halle-Vilvorde. În fapt este vorba despre cele 19 comune care aparṭin aṣa numitei Regiuni Bruxeleeze, care după dreptul istoric ṣi cutumele locului este pământul Flandrei, asupra căreia ei, flamanzii, au drept istoric incontestabil.

De partea lor, valonii, mândri de ceea ce numim democraṭie ṣi vârtoṣi în a savura foloasele ei ṣi a tranṣa în favoarea lor « dreptul internaṭional al vremilor moderne » ce-ṣi trage obârṣia de la Comuna din Paris se bazează pe voinṭa poporului, pe votul egal, universal, pe dreptul poporului de a decide. Oricum, astăzi, în acest perimetru geografic, ponderea populaṭiei flamande este în scădere, iată conflictul care ne tulbură liniṣtea, care ne macină speranṭele unei Belgii unite, prospere,  cum se perpetuează ṣi nu îṣi arată finalul. Se poate spune că politicienii noṣtri fruntaṣi se exprimă în registre diferite, nici nu se ascultă unii pe alṭii ce spun ; vorbim de un dialog al surzilor.

Ca pastor belgian pentru fraṭii români, eu preṭuiesc efortul vostru la edificarea ṭării mele, vă felicit pentru munca ce depuneṭi, vă mulṭumesc pentru rugăciunile ce le înălṭaṭi Părintelui Ceresc pentru pacea Belgiei, pentru mântuirea poporului belgian… »

***

Doamne, binecuvântează Belgia, binecuvântează România ṣi pe toṭi românii, inclusiv românii belgieni. Ṣi nu numai de ziua noastră naṭională…



Bruxelles 01 Decembrie 2011


 

Adauga comentariul tau