

Cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Galeria Studium Hub a fundației
Studium Prospero din Târgu Mureș găzduiește expoziția personală a artistei zălăuane Edith Vári
Váncza, vernisajul căreia va avea loc marți, 26 august de la ora 19.00.
Titlul expoziției este Jucând de-a viața, o provocare la adresa vizitatorului dar și a colegilor de
breaslă, întrucât întrebările de nivel tehnic-estetic-stilistic sau filosofic ne sunt țintite într-un
mod foarte direct prin impactul vizual deosebit de intricant al picturilor în ulei. Ne-am obișnuit
cu un anumit mod de exprimare din partea artistei Edith Vári Váncza, formele și limitele
acestuia fiind întinse și chiar depășite cu mult în lucrările ultimilor ani, cuprinse în expoziție.
Prezentul spectacol vizual poate revela prejudecățile noastre, ale privitorilor, falsele așteptări
de la opera de artă, rigiditatea rutinei în abordarea discursului plastic. Însă datorită calității
deosebite a materialului, experiența vizuală va fi convingătoare, situându-ne în poziția optimă
în fața artei, cea de aplecare, acceptare și admirare – acel proces de cunoaștere estetică și
implicare afectivă-cognitivă în comunicarea cu opera de artă care constituie de fapt miza
fiecărei manifestări artistice.
Picturile expuse relevă direcțiile importante ale dicursului artistic în creația artistei Vári Váncza.
Componenta privilegiată a expoziției este suita de piese de format mai mare ce reprezintă cea
mai nouă perioadă de creație, lucrările cuprinse aici folosindu-se de mijloacele de expresie ale
limbajului abstract, cu mici aluzii la o oarecare „realitate” sau motiv figural mai mult sau mai
puțin important în compoziția plastică. Un al doilea segment – la fel de important de fapt ca
primul – valorifică lucrări realizate într-o viziune mai apropiată de redarea figurativă, în care
totuși procesul de elaborare bate mult spre unul abstract-expresionistic.
Jucând de-a viața – la prima impresie pare a fi un titlu ciudat ales pentru o astfel de expoziție.
Dar, cunoscând raportarea artistei la provocările vieții și ale creației artistice, sintagma va avea
un sens mai profund. Viața, înțeleasă ca viață privată dar și una ce pulsează la o scară mult mai
mare, în jugstapunere cu jocul, constituie domeniile de interes spre care artista ne
sensibilizează apelând la reflexie și sinceritate. De fapt ne adresează întrebări privind
autenticitatea vieților noastre particulare, și autenticitatea exprimării artistice sau a
manifestărilor noastre creative – „trăind de-a joaca” (?). Ambele aspecte, probabil cele mai
reprezentative și mai profunde fețe ale existenței umane, pe cât de universale pe atât de
personale, pot fi jucate și trăite fals sau autentic.
Szabó Attila