Potrivit rezoluţiei 44/236 din 22 decembrie 1989 şi rezoluţiei 56/195 din 21 ianuarie 2002 adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, s-a stabilit ca a

doua zi de miercuri din luna octombrie să fie desemnată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale – inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor. Anul acesta Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale va fi sărbătorită pe data de 13 octombrie.

Este ştiut faptul că 90% din toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane. Schimbările climei la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc.

Riscurile naturale la nivelul judeţului Salaj sunt reprezentate de incendiile de pădure, fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi furtuni, inundaţiile, seceta, îngheţul şi fenomene distructive de origine geologică: alunecări sau prabusiri de teren.

Riscurile nu trebuie sa devina dezastre!

Acţiunea riscurilor, ce ţin de vreme, climă şi apă, continuă să crească. Sunt toate motivele să considerăm, că schimbarea climei poate să ducă la consecinţe şi mai serioase şi hazarde naturale frecvente însoţite de dezastre. Reieşind din aceasta, prevenirea riscului şi atenuarea consecinţelor hazardelor naturale este sarcina vitală şi precondiţia dezvoltării durabile a omenirii.

Având in vedere ca majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia Frecvenţa şi intensitatea hazardelor naturale ne amintesc că oricine poate deveni jertfă, de aceea ele nu pot fi stopate, combătute, dirijate şi astfel, nu ne rămâne decât să le prezicem pentru ca să diminuăm efectul lor prin a lua măsuri de prevenire. Este foarte important de a conştientiza necesitatea unei cooperări efective şi operative dintre instituţiile implicate şi societate în diminuarea cu succes a consecinţelor hazardelor naturale.

În acest context, din decembrie 2004, în România funcţionează un nou mecanism de gestionare a situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO şi ale Uniunii Europene, reprezentat de Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

S-au creat cadrul legal şi mecanismele menite să asigure în mod unitar şi integrat apărarea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundaţiilor, cutremurelor de pământ şi altor tipuri de calamităţi, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă.

Astfel, în anul 2005, ia fiinţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum” al judeţului Salaj constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, înfiinţat în scopul managementului situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc din zona de Pentru marcarea acestui eveniment au fost planificate şi vor fi desfăşurate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum” al judeţului Sălaj activităţi de informare preventivă în instiutuţiile de învăţământ din localităţile Nuşfalău, Zalău, Coşeiu şi Dobrin. De asemenea ziua de 13 octombrie va fi declarată ca zi a porţilor deschise, prilej cu care vor fi prezentate, la sediul ISU, tehnica de luptă şi modul de folosire a acesteia.

Lt. Jacodi Lucian