„Ziarul El Mercurio reprezintã calitatea jurnalismului din Chile”

Interviu cu Georgia Blidar, o româncă din Santiago, Chile

Georgia Blidar s-a nãscut, dupã cum ne mãrturiseºte, într-un spital din Ineu, judeþul Arad, pe 18 mai, 1991. Este al zecelea copil dintr-o familie de creºtini ortodocºi cu 11 copii. A crescut în Apateu, o comunã frumoasã, zonã de câmpie, din acelaºi judeþ. A studiat apoi la Arad, la Universitatea „Aurel Vlaicu”, specializarea Jurnalism. Din 11 august, 2014, tânãra locuieºte într-un oraº de trei ori mai mare, ca numãr de locuitori, decât Bucureºtiul, mai exact în capitala statului Chile, unde ºi-a gãsit sufletul pereche. Cei doi fac parte dintr-o bisericã baptistã reformatã din Santiago.

–––––––––––-

Ce ne poþi spune despre familia ta din România?

Suntem trei fete ºi opt bãieþi, dar pentru cã, pânã m-am nãscut eu, fraþii mai mari deja începeau sã se mute (cel mare deja se cãsãtorise), eu am ajuns sã locuiesc singurã cu pãrinþii ºi nu prea am simþit cã fac parte dintr-o familia numeroasã, doar când ne reunim, atunci, da.

Ce ºtiai despre Chile înainte sã-l întâlneºti pe soþul tãu, Abraham?

Nu ºtiam multe despre Chile înainte sã vin aici, doar cã e o þarã cu multe cutremure.

Când te-ai mutat în Chile, cunoºteai deja bine limba spaniolã. Cum ai reuºit sã o înveþi? Ce te-a determinat sã faci aceasta?

Eu nu mi-am propus sã învãþ aceastã limbã, am învãþat-o prin harul Domnului fãrã sã îmi dau seama. Eu mã uitam la telenovele cu mama mea, când eram mai micã. Într-o zi îmi fãceam temele ºi mami era acolo, la un moment dat un personaj a spus ceva amuzant ºi eu am râs. Mama m-a întrebat de unde ºtiu ce a zis, cã eu eram cu ochii în caiet, eu am zis cã nu ºtiu, atunci mi-am dat seama cã ºtiu spaniolã, de fapt mama ºi-a dat seama. O vorbeam fluent când am ajuns aici.

Ce te-a surprins când ai ajuns în aceastã þarã?

M-a surprins cã ºi aici este frig iarna, frig ca în România. Oamenii nu sunt aºa de treabã cum ne spun telenovelele ºi mentalitatea noastrã – cã latinii sunt calzi – sunt oameni normali. Ceea ce m-a surprins, de asemenea foarte tare, este faptul cã absolut toþi: bãrbaþi, femei, copii, toþi îºi iubesc echipa naþionalã de fotbal „La roja” cum o numesc ei, pentru cã echipamentul lor este de culoarea roºie. Când este un meci, toatã lumea stã în casã, sã îl vadã, îºi pun tricoul echipei ºi cântã cu mândrie imnul naþional.

Prin ce anume se diferenþiazã Chile de celelalte þãri din America de Sud?

Chile este diferitã pentru cã are economia cea mai bunã din America de Sud. Prin accent, dialectul chilian este diferit în aºa fel încât ei numesc cuvintele specifice de aici – care nu existã în celelalte þãri din America Latinã – „chilenismos”.

Te rog sã ne spui câteva asemãnãri ºi deosebiri dintre Chile ºi România.

România ºi Chile se aseamãnã prin faptul cã ºi aici nepotismul e în floare, de lucru gãseºti uºor doar dacã ai pile ºi relaþii, dar existã ºi excepþii desigur. Chile, ca ºi România, a avut perioada ei de comunism cu Allende, dar nu aºa de îndelungatã. Transportul în comun e mai bun ca ºi la noi în þarã, acest oraº e imens, aºa cã mulþumesc lui Dumnezeu pentru asta.

Locuieºti în capitala þãrii, Santiago. Ce ne poþi spune despre acest oraº?

Santiago e un oraº mare, faci o orã cel puþin în orice direcþie te îndrepþi, e un oraº frumos, înconjurat de munþi, iar dincolo de munþi ºtiu cã se aflã Argentina. Aici nu prea plouã, dar dacã vine toamna ºi tot nu vine ploaia, se declanºazã stare de urgenþã ambientalã ºi guvernul anunþã care maºini pot circula în oraº în acele zile.

Care sunt cele mai indezirabile oraºe de locuit din Chile?

Sincer cred cã în Nord e cel mai de nedorit sã locuieºti, nu prea sunt oraºe, având în vedere cã aici graniþa þãrii, la Vest, e oceanul. E frumos, dar zic zona de Nord pentru cã oricând e un cutremur puternic, acolo totul se dãrâmã.

Dacã ar trebui sã te muþi într-un alt oraº din Chile, pe care l-ai alege ºi care ar fi motivul?

Dacã ar fi sã ne mutãm, aº vrea sã ne mutãm în Viña del Mar, e la o orã cu maºina, e un oraº lângã ocean, plajã, aerul e curat tot timpul, e superb.

Ce puncte turistice din Chile ai recomanda unui vizitator ºi de ce?

Eu nu am vizitat multe locuri din Chile încã, de aceea nu recomand ce nu am vãzut. Dintre locurile pe care le-am vizitat este oraºul Valparaiso, e la ocean, e un oraº de vis, seamãnã cu unele locuri din Spania, se vãd încã urmele spaniolilor aici, dar ei au identitatea  lor. Pe lângã Valparaiso, Viña del Mar, desigur. Drumul cãtre acest oraº e plin de o parte ºi de alta cu palmieri, parcã sunt pãduri întregi de palmieri, mie îmi plac foarte mult. Am vizitat Temuco, e un oraº în sudul þãrii, acolo e mai rece pe toatã perioada anului datoritã apropierii de Polul Sud. Aceastã þarã ar trebui vizitatã toatã, pentru cã în partea de Nord e foarte cald, iarna sunt temperaturi de 20 de grade, iar în partea de Sud e foarte frig.

Cum sunt priviþi strãinii în Chile? Existã mulþi emigranþi acolo?

Nu ºtiu dacã sunt mulþi imigranþi în toatã þara, dar ºtiu cã aici în Santiago sunt mulþi, pentru cã e capitala. Sunt mulþi americani, se retrag aici, români sunt puþini. Anul trecut, la ambasadã mi-au spus cã suntem cam 500. Peruani sunt mulþi, lucreazã ieftin, chilienii îi discrimineazã, nu ºtiu de ce. Nu furã, ci lucreazã! Strãinii europeni sau americanii sunt priviþi bine, oriunde mergi ºtiu cã eºti strãin ºi te trateazã bine, sunt buni cu strãinii din aceste pãrþi.

Am înþeles cã cei mai mulþi emigranþi din Chile sunt veniþi din Peru ºi din Argentina. Existã diferenþe între cultura acestora ºi cea a localnicilor din Chile? Dar în ce priveºte limba/dialectul?

Nu ºtiu prea multe despre cultura din Peru sau Argentina, dar accentul îl pot recunoaºte oriunde. Argentinienii pronunþã diferit litera “y” le iese un fel de “j” e asemãnãtor cu accentul din Uruguay. Peruanii vorbesc cel mai corect limba spaniolã din  America Latinã, o vorbesc normal, doar cã vorbesc mai încet ºi folosesc „pe” în loc de „po” specific chilienilor, cum ar fi „no(a)” la ardeleni.

Care este politica tãrii privind micii întreprinzãtori? Sunt încurajate afacerile în aceastã þarã?

Sunt ºi nu prea, dar am observat cã în domeniul informaticii e mai uºor sã ai propria afacere pentru cã nu e aºa scump, dar e greu oricum, e cam ca în þara noastrã, trebuie sã ai un capital puternic pentru orice afacere.

Cum este sistemul de pensii din Chile?

Sistemul de pensii e cam acelaºi ca în România, se au în vedere anii, salariul. Poþi avea pensie privatã.

Care sunt în general nemulþumirile celor din Chile?

Nemulþumirile sunt cu privire la preþurile tuturor produselor, sunt scumpe aici în Santiago în comparaþie cu salariul minim, care este de 241.000 pesos chilenos. Un dolar SUA este egal cu aproximativ 700 de pesos!

Dar nemulţumirile tale?

Aº dori sã existe mai multe biserici biblice în aceastã þarã.

În ce mod s-a schimbat þara dupã 25 de ani de dictaturã?

Sunt doar de un an aici, nu pot face comparaþii de înainte ºi dupã, dar ce am aflat de la socrii mei este cã Allende, preºedintele comunist a început sã facã la fel ca Ceauºescu la noi, sã dea mâncare pe raþii ºi din acest motiv oamenii lui Pinochet l-ar fi omorât.

Cum aratã democraþia în Chile?

Democraþia în Chile aratã aºa ca în multe alte þãri, adicã existã libertate… Existã ºi libertatea preluatã de la Statele Unite, deja au legalizat acordul de uniune civilã între persoane de acelaºi sex. Am observat cã Chile vrea sã copieze cam tot din State dar nu cred cã e o idee bunã, Chile are identitate proprie.

În urmã cu 55 de ani, mai exact pe 22 mai 1960, Chile a fost devastat de cel mai puternic cutremur înregistrat vreodatã: 9,5 grade Richter. De atunci, periodic au avut loc o serie de alte cutremure, cele mai recente din anul acesta fiind: pe 16 septembrie (8,3 grade) si cel din 7 noiembrie (6,8 grade). Cât de mare pericol prezintã seismele pentru Chile ºi ce mãsuri s-au luat de diminuare a numãrului de victime în caz de cutremur?

Pentru zonele care nu au luat mãsuri, seismele sunt niºte pericole gigantice având în vedere cã aici nu trece o lunã fãrã seisme mai puternice sau mai puþin puternice. Aici toate clãdirile sunt anti-cutremur, cel puþin aici în Santiago, de aceea atunci când are loc un seism clãdirea se miºcã dintr-o parte în alta dar nu se prãbuºeºte. Am simþit aceasta  când a avut loc ultimul cutremur puternic, acum vreo trei luni, vedeam cum se leagãnã mall-ul dar nu se rupea sau prãbuºea  nimic.

Enumerã, te rog, câteva zone/oraºe din Chile sunt cele mai predispuse la cutremure sau tsunami ºi câteva localitãþi care sunt cele mai ferite de aceste cataclisme.

ªtiu cã Santiago e cel mai ferit de tsunami, pentru cã nu suntem lângã mare, zonele cele mai ferite de cutremur nu ºtiu care sunt, ar fi greu  sã mã pronunþ deoarece epicentrul unui cutremur poate sã se afle în loc diferit de fiecare datã, din cauza poziþiei acestei þãri deasupra plãcilor tectonice.

Ce ne poþi spune despre soþul tãu?

Soþul meu este creºtin, un dar de la Dumnezeu, e inginer informatician, provine dintr-o familie creºtinã. Ne-am cunoscut în România, dar o vreme am vorbit  doar pe reþelele de socializare, apoi el a mers în þarã ca sã mã cunoascã, înainte sã vin eu aici.

Cred cã într-o cãsnicie mixtã existã posibilitatea unui dialog lung ºi important, în urma cãruia, ca printr-o osmoza fiecare poate învãþa de la celãlalt multe lucruri. De exemplu: obiceiuri, credinþe, cum sã-ºi desãvârºeascã caracterul, cum sã adere la un stil de viaþã comun, frumos. Cum e sã ai un partener de viaþã chilean?

Noi, fiindcã avem aceeaºi credinþã, ne e uºor sã ne înþelegem, când ne uneºte Dumnezeu. E frumos sã fiu cãsãtoritã cu un chilian, ei sunt mai romantici, e cultura lor aºa, soþul meu mã surprinde des. Ceea ce a trebuit sã învãþ a fost dialectul, câteva cuvinte ca sã le înþeleg, dar sunt doar câteva cuvinte, nu este o altã limbã.

Spune-ne câte ceva despre sistemul de educaþie din Chile. Se pune accent pe educaþie? Care sunt profesiile cele mai apreciate?

Nu prea am avut tangenþã cu sistemul de educaþie de aici, dar ºtiu din ce mi s-a spus cã e cam ca la americani sistemul, doar cã nu prea sunt buni la englezã elevii chilieni, de aceea americanii au profitat de situaþie ºi au înfiinþat ºcoli de englezã. Profesiile cele mai apreciate sunt cele de medic, asistent medical, inginer informatic, inginer în construcþii.

Dar despre echivalarea studiilor fãcute în alte þãri, cum ar fi în România?

Echivalarea studiilor din România se face pe baza diplomei emise de facultatea unde ai studiat care trebuie legalizatã la ambasadã, apoi predatã aici la Universitatea Catolicã (este cea mai prestigioasã din þarã), iar dacã ei considerã necesar e posibil sã dai un examen de echivalare. Acest demers dureazã mult ºi nu întotdeauna are succes.

Ce obiceiuri sau tradiþii din Chile te-au surprins cel mai mult?

Ei iau Ziua Naþionalã foarte în serios. Pe 18 septembrie toþi sunt la „fonda” este un fel de târg unde se danseazã, se mãnâncã „empanadas” – un fel de mâncare cu aluat, care are înãuntru carne, ceapã, ouã… Mie îmi place cea cu brânzã sãratã. Pot spune cã m-a surprins cã aici nu te „petrece” nimeni pânã la uºã atunci când pleci din casa cuiva! Îmi place obiceiul acesta românesc, deci aici îmi lipseºte!

Am înþeles cã lunile de varã în Chile sunt: decembrie, ianuarie ºi februarie. Cum e sã sãrbãtoreºti Crãciunul vara? Ce obiceiuri de Crãciun au locuitorii din acest stat?

Crãciunul vara este foarte ciudat, ei zic la Crãciun „Pascua” care înseamnã Paºte ºi la Paºte tot „Pascua”, nu ºtiu de ce, e un mister, am tot întrebat de ce, pentru cã nu are sens, dar nu am primit rãspuns. Chiar ºi pâinea specificã cu scorþiºoarã ºi stafide pe care o cumpãrã sau o fac de Crãciun, tot „Pan de Pascua” o numesc (pâine de Paºte). De Crãciun ei nu prea merg cu colindul, nu am vãzut nici mãcar un grup anul trecut.

Dar Anul Nou?

De anul nou, chilienii zic cã trebuie sã te prindã anul cu bani în buzunar, cu fasole, cu tot felul de lucruri care simbolizeazã bogãþia, ca sã fie aºa de bine ºi anul viitor, cam ca la români.

Cum apreciezi mass-media din Chile?

Mass-media este ca peste tot în lume, prinsã de febra ratingului, tot ceea ce se vede sunt emisiuni de la care nu ai nimic de învãþat „farandula”- emisiuni de bârfã ºi divertisment.

Care este ziarul tãu preferat?

„El Mercurio” pentru cã este ziarul care nu are imagini gigante pe prima paginã cu titluri de culori þipãtoare. Este ziarul care reprezintã „the quality journalism” aici.

Ce pãrere ai de muzica chileanã? Care sunt cântãreþii tãi preferaþi?

Nu am cântãreþi preferaþi, acum îmi plac unii, mai târziu alþii. Muzica în Chile e cumbia, salsa, astea sunt ritmurile latinilor. Au un ritm specific „cueca” este muzica popularã pe care se danseazã dansul popular specific chilian numit ca ºi muzica „cueca”.

Vin mulþi turiºti în þara ta de adopþie?

Existã o varietate de turiºti, nu ºtiu dacã în mare numãr, dar sunt aici în Santiago, merg în Insula Paºtelui mulþi ºi în diferitele oraºe de pe Coastã.

Ce impact are religia asupra vieþii sociale în Chile?

Principala religie e catolicismul. Existã însã ºi multe biserici evanghelice, în special penticostale ºi carismatice. Sotul meu provine dintr-o familie de penticostali. Aici am observat cã de fapt religia nu are impact asupra vieþii sociale, cultura latinã are impact asupra religiei, de aceea sunt atât de mulþi carismatici.

În final te rog sã transmiþi un mesaj cititorilor nostri.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă vă doresc pacea aceea pe care doar Dumnezeu o poate da. Să ne amintim de ce există Crăciunul – pentru că s-a născut Mântuitorul. Multe binecuvântări le doresc tuturor cititorilor dvs.