Eforturile depuse, împreună cu celelalte instituţii abilitate din judeţ, au dus la menţinerea sub control a fenomenului infracţional,

neproducându-se perturbări grave ale ordinii şi liniştii publice ori care să afecteze siguranţa cetăţeanului.

Important de subliniat este faptul că, acest lucru nu se regăseşte doar în datele statistice, ci şi în cel mai important barometru al aprecierii activităţii poliţiei şi anume percepţia cetăţeanului. Este pentru al doilea an consecutiv când sensul evoluţiei criminalităţii s-a inversat, astfel că s-a constatat o scădere a infracţionalităţii sesizate cu 64 faţă de 2013, respectiv cu 782 faţă de anul 2012.

Astfel, se poate aprecia că măsurile întreprinse atât în plan organizatoric, cât şi în cel operaţional au fost eficiente şi s-a stăpânit situaţia operativă de pe raza judeţului, având în vedere menţinerea la cote scăzute a volumului criminalităţii: 2.147 la 100.000 locuitori, astfel încât ne situăm pe locul 37, media naţională fiind de 2.797. A fost începută urmărirea penală în 6809 infracţiuni, iar din totalul infracţiunilor constatate, 1.305 sunt de natură economico-financiară, 3.199 judiciare şi 2.305 de altă natură.

Analizând finalitatea judiciară, ca unul din principalii indicatori profesionali, rezultă că au fost soluţionate 3375 infracţiuni, cu 133 mai puţine faţă de anul precedent.

Prin infracţiunile cercetate, s-a creat un prejudiciu total de 61.005 mii lei.

Criminalitatea gravă, comisă cu violenţă

Asa cum s-a reuşit şi în anii anteriori, în perioada analizată s-au menţinut sub control principalele fapte catalogate „de mare violenţă” şi cu un impact social şi mediatic deosebit, fiind înregistrate 18 asemenea fapte, faţă de 29 în anul 2013.

Delincvenţa juvenilă

Acestui segment i s-a acordat o atenţie deosebită, sens în care s-au executat numeroase acţiuni în care au fost depistaţi 91 minori fără supraveghere, faţă de 56 s-a luat măsura trimiterii la locul de domiciliu, iar 35 au fost internaţi în regim de urgenţă în Centrul de Servicii Comunitare nr. 1 Zalău sau au fost încredinţaţi familiilor. Un număr de 101 minori delincvenţi au fost introduşi în baza de date IMAGETRAK.

Pentru că o mare parte din activităţile educative şi preventive desfăşurate au fost adresate

minorilor, infracţionalitatea pe acest segment s-a diminuat cu 9 fapte. Astfel, în cursul anului 2014, au fost săvârşite 347 infracţiuni, faţă de 356 în 2013, pentru care au fost cercetaţi 271 minori (- 4), 76 sub vârsta de 14 ani.

Criminalitatea contra patrimoniului

Rezultate superioare s-au obţinut şi în lupta împotriva criminalităţii ce afectează patrimoniul,

dacă avem în vedere că faptele de acest gen şi-au menţinut trendul descrescător (- 89, respectiv – 3,29%), astfel că ne situăm pe locul 12 pe ţară, ca eficienţă a combaterii.

Din totalul de 2.618 fapte penale, 1.870 sunt furturi, 401 distrugeri, 169 înşelăciuni, 76 tulburări în posesie, 16 delapidări, 27 tâlhării, iar 113 alte infracţiuni.

Rezultă astfel scăderea cu 3,8% a infracţiunilor de furt în general, numeric fiind vorba de

89 fapte, înregistrându-se scăderi la furturile de cablu şi alte metale feroase şi neferoase (- 41), din buzunare, poşete, genţi (-16), din şi de auto (-10), de animale şi păsări (-25), celelalte valori necunoscând creşteri însemnate, cu excepţia celor din locuinţe (43).

Se constată o creştere cu 10, în ceea ce priveşte faptele de tâlhărie, de la 17 în 2013 la 27

în 2014, (14 urban şi 13 rural). Ca mod de operare, 12 au fost comise prin smulgerea bunurilor, 11 prin folosirea violenţei, 1 prin legarea victimei. Ca loc al comiterii, 9 au fost săvârşite în locuinţele victimelor, 1 în scară de bloc, 3 în societăţi comerciale şi 6 în stradă.

Au fost soluţionate 25 tâlhării, din care 17 înregistrate iniţial cu AN, 8 din anii anteriori, 18 din

acestea cu identificarea făptuitorilor.

De remarcat este faptul că nu au fost înregistrate tâlhării asupra factorilor poştali, transportatorilor de valori sau în unităţile bancare, însă a fost înregistrată o infracţiune de tâlhărie  prin legare, urmată de moartea victimei (cu AN) care a fost soluţionată prin declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, autorii fiind identificaţi.

Agresionarea patrimoniului a fost favorizată şi de neasigurarea corespunzătoare a pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, conform prevederilor Legii nr.333/2003, modificată, însă s-a reuşit determinarea administratorilor societăţilor comerciale şi a edililor de a opta pentru supravegherea electronică, aspect reliefat de cele 227 sisteme de securitate instalate în anul 2014, din care 43 la obiective din mediul rural. Dacă 54 de comune au reuşit să operaţionalizeze din anul 2013 sisteme video în principalele puncte de pe teritoriul administrat, dar cu precădere în centrele de comună, încă nu au realizat investiţia comunele Bobota, Cristolţ şi Sâg.