


A urmat cursurile Școlii elementare din Beudiu și apoi pe cele ale Liceului Grăniceresc ,,George Coșbuc“ din orașul Năsăud, unde a avut rezultate foarte bune la învățătură, obținând la examenul de bacalaureat cea mai mare medie. In perioada liceului a avut cinstea de a ocupa funcția de secretar al Societății literare a liceului, ,,Virtus Romana Rediviva“.
In anul 1953 a absolvit cursurile Facultății de Medicină Generală din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj-Napoca.
In anul I de facultate, în perioada mai-octombrie 1948, a fost arestat pentru motto-ul de pe tabloul de absolvire al liceului:
„Trăind de-ar fi să suferi chin
Cinstind un Neam, cinstind un rege,
Fii pildă pentru cei ce vin
Păstrându-ți strămoșeasca LEGE!
Versurile poeziei din care face parte motto-ul au fost compuse chiar de dr. Ioan Mîndraș.
Nu a fost condamnat oficial, ci doar „suspectat că a făcut parte din Organizația legionară a studenților din Cluj” (era de fapt pe atunci elev la Năsăud !!!)
In anul 1953 s-a căsătorit cu Lucreția Olga Mîndraș cu care a conviețuit 65 de ani și cu care are 2 copii, dr. Ionuc Mîndraș și arh. Doina Nejur.
Activitatea profesională a dr. Ioan Mîndraș începe în anul 1953 la Circa Sanitară Tiream din județul Satu-Mare, unde a lucrat ca medic de circumscripție (1953-1959). De aici a fost transferat în interes de serviciu la Spitalul Unificat Bistrița, unde a lucrat ca medic secundar în specialitatea boli infecțioase până în luna ianuarie a anului 1963.
In 15 ianuarie 1963 este încadrat prin concurs la Spitalul Unificat Zalău, unde a lucrat până în anul 1994 (1963-1977, medic specialist; 1977-1994, medic primar). In această perioadă a fost și medicul șef al secției Boli Infecțioase.
Pe lângă activitatea medicală, a fost președinte al Comitetului Sindical Sanitar al județului Sălaj, secretar al Colegiului Județean al Medicilor și Farmaciștilor și secretar al Filialei Sălaj a Uniunii Societăților de Științe Medicale.
Timp de 17 ani (1973 – 1990) a fost director adjunct al Direcției Sanitare a județului Sălaj și timp de un an și jumătate (iunie 1988 –noiembrie 1989) a fost, în aceeași instituție, director general.
Doctorul Ioan Mîndraș a fost o prezență activă în domeniul jurnalistic, publicând cu diverse ocazii în ziarele Năzuința, Graiul Sălajului, Răsunetul (din Bistrița), articole și materiale cu aspecte din activitatea cadrelor medicale, evenimente și consfătuiri cu teme medicale, materiale de educație sanitară etc.
A avut relații frumoase de colaborare la locul de muncă, și-a prețuit colegii, inclusiv pe cei de la liceul din Năsăud de care l-au legat amintirile copilăriei și cele ale adolescenței, organizând frumoase întâlniri aniversare din 5 în 5-10 ani. Ultima de acest gen a fost în septembrie 1997, la 50 de ani de la terminarea liceului.
A fost un soț, tată, bunic și străbunic bun, care și-a iubit, respectat și protejat familia.
În 26 martie a.c. ar fi împlinit frumoasa și venerabila vârstă de 90 de ani. A fost deopotrivă un profesionist de excepție, apreciat de pacienți și colegi.
Facem precizarea că evenimentele anterioare vieții profesionale a dr. Ioan Mîndraș ne-au fost dezvăluite de dr. Ionuc Mîndraș.