În fiecare an, la data de 8 aprilie, se sărbătoreşte „Ziua Internaţională a Romilor”. Cu acest prilej, reamintim, succint, istoricul acestei etnii, alături de câteva din simbolurile ei.

Prima atestare

Prima atestare documentară  a romilor de pe teritoriul României datează din anul 1385, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai înainte Mănăstirii Vodiţa, de lângă Turnu Severin, proprietăţi primite de la unchiul său, Vladislav I, între acestea menţionându-se şi 40 de sălaşe de “aţigani”.

Abolirea sclaviei

Realizată la presiunea Europei, dezrobirea romilor a fost un proces dificil şi relativ îndelungat: la 20 februarie 1856, Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti elibera ultima categorie de robi, cei ai particularilor, acordându-se despăgubiri foştilor proprietari. Puţine au fost familiile de boieri care i-au eliberat pe romi din sclavie fără despăgubire. În cazul aşezămintelor mânăstireşti, nu se cunosc asemenea cazuri.

Samudaripen = Holocaust

În limba romani acest cuvânt înseamnă „omorul tuturor” (omorul colectiv) şi se referă la genocidul romilor în  cel de-al Doilea Război Mondial. Poporul rom niciodată nu va uita, chiar dacă foarte des istoricii şi mass media au rezerve faţă de  această tragedie în care poporul rom din Europa a pierdut peste 500.000 de persoane în perioada cuprinsă între 1933 şi 1945. Naziştii şi aliaţii lor au persecutat, sterilizat, închis, torturat, împuşcat şi gazat romii, în lagărele de concentrare, circa un 1.000.000 de  persoane. Clasificarea nazistă de Zigeuner (rom) a fost atribuită oricărei persoane care a avut cel puţin un străbunic sau o străbunică de origine romă. Conform ordinelor ofiţerului nazist Himmler din 1938, romii erau condamnaţi la exterminare, ei fiind priviţi de nazişti ca paria, degradaţi sociali, criminali, „sânge-mixt”, periculoşi pentru „rasa pur germană”. De asemenea, trebuie să reamintim că deşi mulţi au fost ucişi, şi mai mulţi romi au rămas orfani, văduvi, sterilizaţi şi traumatizaţi pe viaţă, mintal şi fizic de către nazişti.

Limba Romani

Aceasta este limba romilor! Indiscutabil ea este de origine indiană şi apropiată de limba hindi, una din limbile din India. Două treimi din vocabularul şi gramatica sa de bază sunt indiene. Restul îl constituie vocabularul împrumutat, în cea mai mare parte din limba persană, greacă şi apoi din limbile europene de contact. În pofida pretinsei sale diversităţi dialectale, limba romani este una şi aceeaşi limbă, iar romii din Rusia, Albania, Grecia, etc. pot comunica foarte uşor între ei în limba romani. De la începutul secolului al  XX-lea limba romani are scrisul său în diferite alfabete, care variază de la ţară la ţară. Din 1990, limba romani dispune de un scris comun, care permite cea mai bună difuzare a literaturii rome. În anumite ţări, cum este România, limba romani este predată în şcoli.

Imnul romilor

Cântecul GELEM, GELEM, a cărei melodie e foarte populară în Banat şi versurile căruia au fost compuse de Jarko Jovanovic în timpul vizitei sale la Struthof (lagar de concentrare a romilor, Franta) a devenit spontan de-a lungul anilor şi, datorită popularităţii sale, imnul naţional al romilor. La Congresul de la Geneva din 1978  s-a decis ca acest cântec sa fie imnul romilor. În 1990, Congresul de la Varşovia a publicat versurile oficiale ale acestui imn, care are patru strofe. Imnul GELEM, GELEM poate fi interpretat în orice stil de muzică tradiţională romă (oriental, cântec de dragoste, flamenco, rumba). Această libertate de interpretare exprimă bogăţia tradiţiilor culturale ale romilor şi respectul reciproc al diferitor grupuri. Totuşi, linia melodică şi cuvintele rămân neschimbate.

Drapelul

Congresul Uniunii Internaţionale a Romilor de la Londra, în 1971 a definit drapelul romilor ca fiind o roată roşie, încadrând din nou sistemul simbolic indian al roţii, centrată pe un fundal cu două culori: partea albastră  de sus, simbolizând Cerul, tatăl infinit al Umanităţii; partea verde dejos, simbolizând Tera, mama Umanităţii. Acest drapel poate fi întâlnit la diferite festivaluri şi evenimente.

Sastimos thai bacht (Sănătate şi noroc)

Alin Lăcătuş, consilier Biroul Judeţean pentru Romi

Instituţia Prefectului Judeţului Sălaj