Traian Vedinaș, „Onisifor Ghibu. Viaţă şi idealuri sociale”

La Editurile „Școala Ardeleană” (Cluj-Napoca) și „Caiete Silvane” (Zalău) a apărut, sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, ediția a II-a, revăzută și adăugită, a cărții „Onisifor Ghibu. Viaţă şi idealuri sociale” de Traian Vedinaș, cu o prefață de Ioan-Aurel Pop. Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri.

Din prefața volumului: „Traian Vedinaș iluminează toate laturile unei vieți de epopee, revelându-ne un Onisifor Ghibu jurnalist, dascăl, pedagog, om politic, educator al tinerilor și al națiunii, memorialist, organizator de instituții și de țară. După îndelungi studii și după profunde meditații asupra acestui destin ieșit din comun, autorul îi pune protagonistului cărții sale cel mai potrivit sigiliu: «dascăl de pedagogie națională». Este de prisos să spun că, mai ales în aceste vremuri de pierdere a echilibrului moral, lectura cărții de față înseamnă aproprierea unui ghid de bună conduită civică românească și universală” (Ioan-Aurel Pop).

Din concluziile autorului: „Luată în întregul ei, opera lui Onisifor Ghibu – cărți despre istoria educației și învățământului, cărțile-proiect pentru educația în societatea românească, paginile de jurnalism, memoriile Pe baricadele vieții, precum și cele trei tomuri ale jurnalului (acoperind perioada anilor ’40-’70) – ne‑a lăsat moștenire un buchet de idealuri: omul să se manifeste ca om în lumina adevărului, să promoveze binefacerile dreptății, să cultive bucuriile creației culturale, politice, economice și organizaționale, să iradieze celorlalți pace și seninătate sufletească, să‑și activeze mereu credința și iubirea pentru neam, ca parte specifică a umanității, ocrotită pretutindeni în lume de interfețele sacrului” (Traian Vedinaș).

TRAIAN VEDINAȘ (n. 15 septembrie 1947, Lazuri/Sălaj). Critic și istoric literar. Facultatea de Filologie (1972) și Istorie-Filosofie (1981) a UBB Cluj-Napoca. Debut absolut în Tribuna, 1971. Doctor în filosofie cu teza Structuri arhaice în cultura populară românească din Transilvania, 1996. Volume: Onisifor Ghibu, educator și memorialist, 1983; Coresi, 1985; Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (în colab. cu Valeriu Nițu), 1988; Sistemul culturii țărănești, 2000; Introducere în sociologia rurală, 2001; Proiecte și paradigme în gândirea socială românească, 2004; Echinoxismul, 2005; Revista Echinox în texte, 2006; Dominația televiziunii, 2006; Antropologie și asincronism, 2007; Bătăliile mistagogului. Mircea Eliade și politicile anilor ’30, 2008; Principiul asincroniei și seducția culturii, 2010; Podul interzis, roman, 2010; Proiecte rurale românești, 2015; Cununeaua Soarelui. Mireasa Grâului. Mitologie țărănească și filosofie emblematică, 2016; Simion Bărnuțiu: pașoptist și filosof modern, 2016; Sălajul la Centenar (coord.), 2018; Măiestrele, versuri, 2018; Cărticica animăluțelor dragi, 2019. Colaborează la revistele Tribuna, Steaua, Familia, Telegraful român, Cercetări de lingvistică, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai” (secretar de redacție, din 2000), Cercetări sociale, Sociologie românească, Caiete Silvane, România literară, Făclia, Sălajul, Piața literară, Datina ș.a.

Pe copertă: Onisifor Ghibu, fotografie preluată de pe fotoalbumulghibu.wordpress.com, un blog realizat de urmașii dascălului.

www.culturasalaj.ro