Volume apărute la Editura „Caiete Silvane” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj cu ocazia celei de-a XVIII-a ediţii a Festivalului „Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza”, Zalău, 26-28 aprilie 2018. Lansarea acestor cărți va avea loc vineri, 27 aprilie 2018, de la ora 17, în sala „Dialoguri europene” de la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

■ Primăvara Poeziei – XVIII – A Költészet Tavasza, Colecția „Poesis”

Poeții cuprinși în volum: Antal Krisztián Tamás, Horia Bădescu, Doina Cetea, Vasile Dâncu, Demény Péter, Fekete Vince, Dinu Flămând, Simone Györfi, Halmosi Sándor, Daniel Hoblea, Dina Horvath, Jász Attila, Kaiser László, Kiss Lehel, Lackfi János, Marcel Lucaciu, Alice Valeria Micu, Viorel Mureșan, Oláh András, Petőcz András, Ion Piţoiu-Dragomir, Silvia Bodea Sălăjan, Daniel Săuca, Simonfi István, Simonfy József, Traian Ştef, Viorel Tăutan, Terék Anna, Turczi István, Vass Tibor

Traduceri de: Demény Péter, Dósa Andrei, Simone Györfi, Halmosi Sándor, Kocsis Francisko

■ Haugh Béla, Isprăvile eroice ale Viteazului Háry János (traducere, notă biografică şi postfață de Györfi-Deák György), Colecția „Restituiri”

Lexiconul etnografic maghiar (Magyar néprajzi lexikon, 1977-1982) include un termen inedit, care lipseşte din lucrările de referinţă similare în alte limbi: „hariada”. El defineşte totalitatea aventurilor imposibile şi absurde povestite pe un ton glumeţ de veteranul Háry János la un pahar de vin, aprobate prin câte un strănut de ascultători.

„Aventurile” existente, relatate de snoavele populare, au fost reluate şi completate de profesorul şi muzeograful Haugh Béla. Ele au format cuprinsul romanului Isprăvile eroice ale Viteazului Háry János (Vitéz Háry János hőstettei), laureat cu menţiune la concursul „Szehér” de către Societatea literară „Kisfaludy” și publicat la Budapesta de Societatea „Franklin” în 1914. La un secol după apariţie, am început tălmăcirea prezentei versiuni în limba română…

Györfi-Deák György

■ Mioara Lazăr, Felinarele inimii, Colecția „Poesis”, prefață de Marcel Lucaciu

Modestă şi discretă, Mioara Lazăr a mai publicat volumul Mătăsuri în dud (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014), probând, astfel, nu doar o vocaţie de dăscăliţă, ci şi o sensibilitate poetică debordantă, relevantă, mai ales, în noua plachetă, intitulată, romanţios, Felinarele inimii (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018).

Pâlpâind în ceaţa amintirilor, Felinarele inimii se constituie într-o carte elegiacă, impresionantă prin savoarea unor imagini artistice, prin intensitatea trăirilor ardente, prin solemnitatea şi naturaleţea rostirii poetice. Privită în ansamblu, poezia Mioarei Lazăr curge, domol, într-o albie tradiţionalistă, cu rare inflexiuni moderniste. Este o dovadă certă a faptului că tradiţia înseamnă valoare, că frumuseţea unui vers constă, deseori, în limpezimea şi simplitatea lui.

Marcel Lucaciu

■ Silvia Bodea Sălăjan, Serbările luminii, Colecția „Poesis”, postfață de Lilioara Macovei

Silvia Bodea Sălăjan scrie o poezie meditativ-reflexivă, matură artistic și asimilând influențe culturale nobile. Blaga este unul dintre magiștri. Rimate și ritmate uneori, lăsate alteori să urmeze firul gândirii poetice și al semnificării prin imagini-cheie și simboluri, versurile sunt pe cât de sensibile, pe atât de profunde. E o scară interioară urcată cu efort inaparent, treaptă cu treaptă. Cititorul, la finele lecturii acestei cărți, nu va regreta.

Daniel Cristea-Enache

■ Viorel Tăutan, Elogiu formei, Colecția „Poesis”

Spirit meditativ, poetul construiește, în tonalități distincte, poemul, glisând frenetic pe axa timpului, percepând-o diferit, deopotrivă grav și contemplativ. Crezul artistic ce se relevă în dezvăluirea eului este de natură a define poetul care își asumă mai mult sau mai puțin condiția, privind cu detașare lumea în care trăiește…

Imelda Chința