Comuna Lechința din județul Bistrița-Năsăud este una dintre cele șase localități rurale care vor găzdui în cursul acestui an opt rezidențe de documentare și scriere în cadrul proiectului ”Culese din Rural” coordonat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale. Prin intermediul rezidenței susținute de Alexandra Felseghi despre abandonul școlar în comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud, încercăm să aflăm perspectiva adolescenților/copiilor/părinților în privința desfășurării programelor de învățământ, afectate grav de pandemia Sars-CoV-2, precum și ce viitor și-ar putea imagina tinerele generații. Conform statisticilor publicate în 2021 pe site-ul EduPedu, anul anterior s-a înregistrat una din cele mai mari rate de abadon școlar la toate nivelurile de învățământ.
Munca sa de documentare în vederea redactării unui text va fi completată de o documentare foto realizată de fotograful-rezident Hervé Bossy (Franța).
Cine este Alexandra Felseghi?
Alexandra Felseghi s-a născut în 1987 la Cluj-Napoca. A urmat cursurile Facultății de Teatru și Film, în cadrul Universității Babeș-Bolyai, la secția Regie de Teatru (nivel licență, promoția 2009). În 2011 și-a obținut diploma de masterat (Masterat în Teatru, Film și Multimedia – Specializarea Arte Performative și Film, Facultatea de Teatru și Film, Cluj). În 2016 și-a susținut public teza de doctorat în domeniul Teatru și Artele Spectacolului, având titlul: ”O incursiune în teatrul independent – Performance și Creator Multiplu” (coordonator științific: Laura Pavel-Teutișan).
Dramaturg și regizor, Alexandra Felseghi duce o bogată activitate artistică, în calitate de inițiator și de colaborator în realizarea proiectelor culturale. Dintre textele de spectacol scrise și care au fost montate până în acest moment, amintim: ”Nu mai ține linia ocupată” (producție a Teatrului Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 2021); ”20k Leghe sub mări” (producție Magic Puppet, realizată cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național/AFCN, 2021); ”Verde Tăiat” (producție Pro Teatru 2020, creată cu sprijinul AFCN și nominalizată la Premiile UNITER 2021, la categoria „Cel mai bun spectacol”), ”Fabrici și Uzine” (producție a Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, realizată cu sprijinul AFCN, 2019), ”Viața secretă a celor mai neașteptate obiecte” (producție Magic Puppet, realizată cu sprijinul AFCN, 2019), ”3 Milioane” (producție Create.Act.Enjoy, realizată cu sprijinul AFCN, 2018), ”Eat Me” (producție Create.Act.Enjoy, 2017), ”Gen.EU” (producție a companiei Teatru 3G în colaborare cu Teatrul Național Târgu Mureș, 2017), ”Supraviețuitor” (adaptare după ”Supraviețuitorii. Mărturii din temnițele comuniste ale României”, de Anca și Raul Ștef, producție Create.Act.Enjoy, 2017); ”Take 5” (spectacol de teatru alternativ, spectacol-lectură, 2016); ”Eteroclit” (producţie Create.Act.Enjoy, 2015), ”Lost in Transition” (producţie Create.Act.Enjoy, 2014), ”Visul unei nopţi de vară” (adaptare pentru balet neoclasic, producţie Opera Maghiară de Stat, Cluj-Napoca, 2014), ”Every Day is a Bridget Day” (producţie Create.Act.Enjoy, 2013), ”This is my body. Come into my mind” (producţie Create.Act.Enjoy, 2012).
Producţiile de teatru amintite mai sus au participat şi au fost premiate la festivaluri, precum: Festivalul Național de Teatru (București, 2021), Bucharest Fringe Festival (2021, 2018), Festivalul de Teatru Piatra Neamț (2021, 2018), Festival – 25 de ore de teatru non-stop (Sibiu, 2021), Festivalul Internațional de Artele Spectacolului „Atelier” (Baia Mare, 2021); FORMA International Performing Arts Festival (Târgu Mureș, 2019); Festivalul Tânăr de la Sibiu (2018), International Theatre Festival of Kerala (India, 2013), Festivalul Internațional de Teatru „Faces without Masks” (Skopje, Macedonia 2013), Festivalul Național de Teatru Independent București (2013); Festivalul de Teatru pentru Tineri „Orfeu” (Premiul Special al Juriului cu producţia ”This is my Body.Come into my mind”, Otopeni, 2012), Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (2011), Festivalul Internaţional „Fără Bariere” (Satu-Mare, 2011).
În 2021, Alexandra Felseghi a fost distinsă cu premiul pentru dramaturgie, oferit de Scena.ro în cadrul Galei Premiilor Sofia Nădejde, Ediția a III-a.
În 2020, a fost unul din cei doi artiști selectați de către Centrul Cultural Clujean să reprezinte orașul Cluj-Napoca în cadrul programului internațional Europe@Home, organizat de Faro2020 – Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, în 2018 s-a numărat printre finaliștii concursului de dramaturgie Focus Drama:RO, organizat de Teatrul de Nord Satu Mare, cu textul ”Nu vorbim despre asta”, realizat în cadrul rezidenței de scriere dramatică Drama 5 (organizator: REACTOR de Creație și Experiment).
În 2017, a fost unul din câștigătorii concursului de dramaturgie EurOpinions, organizat de Teatru 3G în colaborare cu Teatrul Național Târgu-Mureș, cu textul ”Tata țintea întotdeauna fața”.
În prezent, Alexandra Felseghi este cercetător în programul postdoctoral al Facultății de Teatru și Film (program desfășurat în perioada 2019-2021) și asistent universitar la departamentul de Teatrologie în cadrul aceleiași facultăți. Mai multe informații despre activitatea artistei puteți afla pe site-ul oficial: https://alexandrafelseghi.ro/

Foto credit: Bogdan Botaș
Informații de background despre Comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud

Lechința (în maghiară: Szászlekence, în germană: Lechnitz) este o comună în județul Bistrița-Năsăud, formată din satele Bungard, Chiraleș, Lechința (reședința), Sângeorzu Nou, Sâniacob, Țigău și Vermeș.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lechința se ridică la 5.678 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.987 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (70,45%). Principalele minorități sunt cele de romi (17,31%) și maghiari (8,12%). Pentru 3,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,69%), dar există și minorități de reformați (5,83%) și penticostali (4,68%). Pentru 3,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională (sursa Wikipedia.org). – Ana Tudoran purtător de cuvânt Muzeu Zalău