Astmul poate fi controlat eficient prin tratamente moderne, dar milioane de
pacienți din întreaga lume încă nu au acces la medicamentele de care au
nevoie. Anul acesta, de Ziua Mondială a Astmului, specialiștii atrag atenția
asupra acestei crize globale prin tema: „Să facem tratamentele inhalatorii
accesibile pentru TOȚI!”.
Medicamentele inhalatorii cu corticosteroizi sunt esențiale pentru controlul bolii și
pentru prevenirea crizelor de astm. Lipsa lor duce la suferință inutilă și decese
evitabile. În multe țări cu venituri mici și medii, dar și în regiuni defavorizate din țările
dezvoltate, tratamentele rămân inaccesibile fie din cauza costurilor ridicate, fie din
cauza lipsei disponibilității.
„România a făcut progrese substanțiale în ceea ce privește diagnosticarea și terapia
astmului. Prin multiple demersuri ale Societății Române de Pneumologie am reușit o
compensare substanțială a terapiei, o pregătire a medicilor pneumologi pentru un
diagnostic rapid și corect, dar și un acces crescut pentru noile oferte terapeutice
(terapiile biologice). Legat de diagnostic, SRP a mers pe ideea colaborărilor
internaționale în proiecte ale Societății Europene de Pneumologie precum SHARP sau
cu International Respiratory Coalition. Sperăm ca aceste eforturi să fie materializate
pe viitor în creșterea compensării la Casa de Asigurări a acestei medicații pentru a

permite un acces mai larg și al eșantioanelor de populație defavorizate.” afirmă prof.
dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele Societății Române de
Pneumologie.
Situația astmului la nivel global, în Europa și în România
Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile, afectează
peste 300 de milioane de persoane la nivel mondial și provoacă anual mai mult
de 450.000 de decese. Majoritatea acestor decese pot fi prevenite. În Europa, o
persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.
Prevalenţa astmului este în creştere, mai ales în rândul copiilor. Într-o clasă cu 30 de
copii, 2-3 dintre ei au astm.
În România, se estimează că peste 1 milion de persoane suferă de astm bronșic,
iar anual sunt înregistrate aproximativ 200.000 de exacerbări severe – adică, în
fiecare minut, un pacient are o criză de astm care îi poate pune viața în pericol.
În mediul urban, incidența acestei afecțiuni este dublă față de cea din mediul rural.
Astmul afectează aproximativ 7% dintre copiii cu vârste între 7 și 8 ani.
În România, pacienții care au astm bronșic prezintă în medie în fiecare an:

• 2 crize care duc la internări în spitale
• 3 crize care presupun tratament ambulatoriu.
  Cele mai frecvente trei cuvinte folosite de pacienţi pentru a descrie criza astmatică
  sunt: lipsa de aer, sufocarea şi frica.

„Astmul nu este doar o boală de sezon, este o boală serioasă, care afectează toate
vârstele. Povara astmului se vede în viața de zi cu zi. Pentru copii, astmul poate
însemna lipsa de la școală, imposibilitatea de a face sport, teama de a duce o viață
normală sau chiar nopți nedormite. Astmul bronșic este una dintre principalele cauze
de absenteism școlar din Europa, fiind o cauză frecventă de spitalizare. Pentru părinți
este un motiv constant de îngrijorare – crizele copiilor pot apărea oricând.” – spune
prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog.
Ce este astmul?
Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin
îngustarea acestora și producerea excesivă de mucus, ceea ce îngreunează respirația.
Deși poate apărea la orice vârstă, astmul nu este o boală contagioasă. Printre factorii
de risc se numără poluarea, fumul de țigară, alergiile sau infecțiile respiratorii.
Este important de știut că astmul este o boală cronică, deci nu se vindecă, dar poate
fi ținută sub control cu ajutorul tratamentului. Medicația are rolul de a controla
simptomele și de a preveni crizele de astm.
Crizele de astm provoacă un mare disconfort pacienților și celor care îi îngrijesc și pot
duce la spitalizare și, în unele cazuri, la deces. În timpul unei crize, pacientul resimte
sufocare, presiune la nivelul pieptului, tuse severă și respirație șuierătoare. Alte
simptome și semne ale astmului pot include dificultate de a vorbi, anxietate sau
panică, oboseală, dureri în piept, respirație rapidă, infecții frecvente, probleme cu
somnul.
Medicamentele inhalatorii care conțin corticosteroizi previn crizele de astm prin
tratarea inflamației de bază care cauzează boala.

„Medicația pentru astm este extrem de eficientă, dar are o formă particulară de
administrare – cea inhalatorie (medicația „se respiră”). Este esențial ca pacientul să
înțeleagă necesitatea administrării medicației pentru astm „prin respiratie”, precum
și tehnica corectă de inhalare a medicației. Dialogul, comunicarea continuă pacient –
medic sunt esențiale pentru succesul tratamentului.” spune prof. dr. Ruxandra
Ulmeanu, Directorul Școlii SRP.
Medicii și ceilalți profesioniști din domeniul sănătății sunt îndemnați să se asigure că
fiecare persoană cu astm beneficiază de un tratament bazat pe dovezi, care include
medicamente inhalatorii esențiale ce conțin corticosteroizi, administrate alături de
(sau în combinație cu) medicamentele de urgență, pentru a preveni și evita
morbiditatea și mortalitatea prin astm.
Mesaje pentru pacienți:

• Respectați tratamentul prescris și utilizați corect inhalatorul;
• Mergeți periodic la medic, chiar și atunci când vă simțiți bine;
• Evitați factorii de risc care pot declanșa crizele de astm.
  Cum diagnosticăm și monitorizăm astmul?
  Prin efectuarea unei spirometrii – un test simplu și rapid care măsoară funcția
  pulmonară. Societatea Română de Pneumologie încurajează efectuarea de spirometrii
  regulate pentru diagnosticarea și monitorizarea astmului.
  „Spirometria reprezintă cel mai simplu, neinvaziv si la îndemână instrument de
  evaluare a funcției pulmonare. Ea este disponibilă începând cu vârsta de 5 ani și
  devine un element important în evaluarea pacienților diagnosticați cu astm – copii

sau adulți. Spirometria nu pune diagnosticul, dar, alături de alte analize, de
anamneză și de istoricul familial, ea ajută medicul să gestioneze corect și la timp
diagnosticul acestei afecțiuni. Un diagnostic pus la timp și un tratament adecvat
nivelului de severitate al bolii ajută pacientul să ducă o viață asemănătoare unei
persoane care nu suferă de această afecțiune – să facă sport, să urce pe munte etc.
Testarea periodică a funcției pulmonare (o spirometrie la 3-6 luni) dă medicului ocazia
să adapteze schema de tratament.” spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș,
președintele SRP 2020-2024 și președintele Secțiunii de fiziopatologie respiratorie a
SRP.
Spirometrii gratuite dedicate Zilei Mondiale a Astmului
Pentru a marca această zi, Societatea Română de Pneumologie organizează sesiuni
gratuite de spirometrii în București și în Timișoara, pe 10 și 11 mai. În București vor
fi la Sun Plaza, în intervalul 10.00-22.00, iar în Timișoara vor fi la Iulius Mall, între
orele 10.00 și 16.00.
„Campania de spirometrie organizată tradițional cu această ocazie în București și
Timișoara urmărește o familiarizare a fiecărui potențial pacient cu o investigație
accesibilă necesară pentru identificarea bolii, dar și cu valențe educative pentru o
continuitate a terapiei inhalatorii, deoarece această afecțiune este cronică.” afirmă
prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele SRP.
Mai multe informații despre astm și resurse utile pentru pacienți sunt disponibile
pe www.casapneumologilor.ro și la numărul de telefon 021.9904.