Marca face diferenta. Romanii prefera hainele scumpe si de firma  in detrimentul celor ieftine si de calitate.  Fie ca sunt prea saraci

pentru a cumpara lucruri  ieftine, fie ca  s  ca, poate,  suntsnobi. Acest lucru este demostrat la aproximativ 30 de km de Zalau, intr-o fabrica de tricotaje de la Cehu Silvaniei. Imbracamintea realizata aici, produse in general destinate femeilor, ajung in garderobele nemtoaicelor si chiar in cele mai renumite magazine de lux din intreaga Anglie. Ce-i drept etichetate sub o alta forma cu denumiri ale unor marci consacrate. Motivul pentru care romanii nu cumpara  trcotajele made in Cehu Silvaniei este explicat chiar de administratorul firmei de tricotaje de la Cehu, Szabo Zoltan.

Cu toate ca preturile sunt modice, de la minim 10 la lei la maxim 45 de ei, pentru un produs, aici, pe piata autohtona dar si in intreaga tara vanzarile sunt in scadere. Unele produse ajung si in mari lanturi de magazine din tara la preturi de sapte opt ori mai mari decat pretul de productie, reetichetate, 0insa exportul ramane singura sursa de  durabilitate a afacerii cu tricotaje de la Cehu Silvaniei. Insusi administarorul puncteaza printre randuri, ca indiferent de tehnica si calitate  vanzarile nu pot fi facute fara un brand.

Produsele  made in  Cehu, care sunt la mare cautare in Anglia si Germania, nu pot fi deosebite de altele ale caror marca este de notorietate. Insa, in interiorul fiecarui tricotaj ramane o eticheta infima pe care se poate citi made in Romania. Scrisul minuscul este acoperit de compozitia produsului  dar si de pretul macro pe care clientii strainii il patesc. Aici, o bluza se vinde cu 20 de lei iar la ei pretul ajunge la 39, 50 lire, adica undeva aprope de 300 de lei.
Tricotajele de la Cehu demostreza inca odata  ca aici, totul e ieftin si fara prea multa insemnatate, insa in afara tarii munca romanului este apreciata insutit.