Doar când suntem obosiţi uităm că totul este infinit şi concluzionăm: infinitul fiind generos ne iartă aceste greşeli provocate de oboseală, ne îngăduie şi ne invită să luăm totul de la început.

Festivalul de artă MuzaFest își deschide anul acesta porțile oferindu-vă posibilitatea de a participa la o manifestare culturală de excepție în perioada 15-30 septembrie. În preambulul festivalului are loc însă o sesiune de creație artistică susținută la situl arheologic Porolissum în perioada 5-11 septembrie, adresat unui grup restrâns de artiști. Este vorba despre proiectul ReMemoria, aflat la cea de-a doua ediție.

”Fiecare infinit are la rândul său un început„ – afirmă cei care au pus bazele curajosului proiect.  Și pentru că vrem cu tot dinadinsul să ne asigurăm că va avea o șansă la infinit, anul acesta, Festivalul de artă Muza Fest a decis să acorde un cadru organizatoric și financiar pentru susținerea lui.

Anul trecut a avut loc prima tabără de creaţie organizată în parteneriat de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău prin Muzeul de Artă Ioan Sima şi Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca. ReMemoria, numele taberei de creaţie ajunsă la a doua ediţie, se readună în jurul unui nucleu de artişti, deja cunoscut publicului zălăuan, pentru a continua împreună cu alţi invitaţi, chiar de peste hotare semnul interogaţiei şi cel al preocupărilor individuale pe care le plasează între mărturie şi mărturisire şi le leagă de sursele inepuizabile ale sit-ului arheologic Porolissum. (Szabó Attila, muzeograf, coorganizator)

Rezumatul genericului este arheologia prezenţei.

Artiştii implicaţi în proiect parcurg traseul dintre arta conceptuală de natură instalaţionistă, precum lucrările artistului de origine austriacă Herbert Christian Stöger, la ambientările land-artului şi recontextualizării acestuia in situ, prin lucrările doamnei Mariana Gheorghiu. Istoricul subiectiv al sit-ului arheologic Porolissum îşi găseşte ecou în benzile desenate cu şi fără cuvinte ale lui Adrian Barbu, în desenele Mădălinei Surducan, a Teodorei Grapă şi Larisei Crăciunaş. Fotografia clasică şi cea experimentală, montajul digital de tip suprarealist îşi găseşte semnele vizuale şi ecourile în lucrările maestrului Dorel Găină, intensitatea cromatică şi fotografia regizată o regăsim în imaginile Crinei Prida, atitudinea ludică şi reinventarea realului prin arhivare documentară în lucrărilei Mirei Marincaş, doar pentru a ajunge la materia în sine, al pământului, nisipului, textura zidurilor văzute prin ochii Georgianei Brandt, adepta şi înfăptuitoarea picturilor matieriste.

Cu aceste intenţii şi medii vizuale abordate, se reuneşte comunitatea artistică pentru a continua dezbaterea în cadrul conferinţei Arheologia prezenţei, a domnului conferenţiar dr. Ioan Augustin Pop, de la Facultatea de Arte Vizuale şi Design, Universitatea de Vest Timişoara, găzduită de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău respectiv Muzeul de Artă Ioan Sima.

Iar orice început este precedat de un final, acesta fiind materializat într-o expoziţie şi un catalog electronic pentru a pregăti publicul întru aşteptare şi preîntâmpinare a unei viitoare ediţii. (Drd. Mira Marincaş)\