Teatrul Naţional din Cluj prezintă vineri, 11 mai 2012, ora 19:00, la Studioul „Euphorion”, premiera Hell’s Cabaret de Flavius Lucăcel.

Spectacolul este inclus în programul „Dramaturgi clujeni”, care îşi propune promovarea dramaturgiei clujene pe plan local, naţional şi internaţional, familiarizarea publicului cu dramaturgia clujeană şi diversificarea ofertei de spectacole.

Regia este semnată de Sorin Misirianţu. Muzica : Adrian Balint.

Orchestraţia: Cătălin Pop. Design decor: Arhidiade Mureşan.

Distribuţia:

Jokerul: PETRE BĂCIOIU

Doruţu: RUSLAN BÂRLEA

Lizet: ANCA HANU

Gina: PATRICIA BRAD

Tamara: ADRIANA BĂILESCU

Nubira: Anca Lăcusteanu

Claudia Ciobanu

Flavius Lucăcel s-a născut la 26 august 1968, în Aluniş, judeţul Sălaj. A

debutat ca poet în 1992, în revista Tribuna, iar ca dramaturg, în revista Thalia, cu

piesa Paşii. În 2010 i se decernează premiul “Radu Stanca” al Uniunii Scriitorilor

filiala Cluj, pentru cartea Ceai de fluturi. Piese de teatru semnate de Flavius

Lucăcel au apărut şi în revista „Caiete Silvane”.

Cărţi publicate: Trilogia spaţiului închis (Editura Eikon, Cluj-Napoca),

Marţianul Telemah (Editura Eikon) – desemnată Piesa Anului 2008 la Clubul

Dramaturgilor din Bucureşti, Ceai de fluturi/ Butterfly Tea (Editura Limes, Cluj

Napoca), Tutungeria (Editura Limes), Trecătoarea pisicii (Editura Limes).

Scoici pe nisipul fierbinte (titlu de spectacol: Hell’s Cabaret), apărută în

volumul Trecătoarea pisicii (2011) este o premieră absolută, jucîndu-se pentru

prima oară pe o scenă profesionistă.

Textul a fost remarcat şi apreciat de criticul Mircea Ghiţulescu, care scria

în volumul său Istoria literaturii române. Dramaturgia (Editura Tracus Arte,

2008): “În Scoici pe nisipul fierbinte tinerii petrec mai bine decît părinţii lor,

sînt nişte hedonişti. Dar să nu bagi de seamă jalea din care se trag este o gravă

eroare. Peste tot aceeaşi viaţă copiată după realitate, aceeaşi existenţă trăită de

alţii cu mult înainte, ca în piesele lui Mazilu”.

Tot ca în piesele lui Mazilu şi aici se insinuează personajul de dincolo,

Jokerul, care, ca într-un joc de marionete, va acţiona sforile cu o nepăsare

sublimă. Cele patru „păpuşi” – Doruţu, Lizet, Gina şi Tamara – vor intra într-

o învîrtejire de stări, de situaţii, de conflicte pe care Jokerul le va specula

ademenindu-i în „lumea lui” unde e altfel decît cred ei şi unde vor juca după cum

le cîntă el. „Şi nu cînt prost”, le spune el, dînd semnalul dezlănţuirii cabaretului

din iad.

Eugenia Sarvari

Secretar literar TN Cluj