Emigrarea înseamnă plecarea din tara ta, înseamnă o schimbare a vietii cu repercusiuni în plan psihologic. Este un proces care rupe într-un fel linia vietii. Unii cred că este o “boală”, un curent ce răstoarnă si modifică valorile existente până în acel moment al vietii si “ne usucă rădăcinile”. Putem spune totuti că este o provocare, putini având curajul s-o încerce, ca o probă de atletism – săritura în lungime sau înăltime, de exemplu -, de teama unei dezamăgiri, dar putem vorbi si de rădăcinile adânci care îi tin pe unii legati de pământul din care s-au născut, au crescut, s-au format. Această desprindere pentru unii este usoară, pentru altii este grea, pentru altii chiar imposibilă.

Schimbările locului de trai, locuintei, serviciului, chiar dacă se fac în conditii mai avantajoase, ele impun “reajustări psihologice” foarte dificile, afirma Toffler în cartea sa “Socul viitorului”. Omul trece prin diferite stări: de anxietate si depresie chiar, de frământare, comparatie sau nemultumire si numai după aceste stări începe adaptarea, la unii realizându-se mai curând, la altii mai târziu, la altii poate niciodată. Oricum, omul fără rădăcini se pare că trăieste în nesigurantă, ca “ printre dune miscătoare”.

El se poate consola cu cuvintele unui critic: „Nici unul dintre noi nu are un locas sigur, un adevărat cămin. Toti suntem la fel, oameni în camere de închiriat de pretutindeni, încercând cu disperare si înfrigurare să stabilim relatii sufletesti cu vecinii nostri”.

În data de 25 iunie a avut loc emisiunea „Adevăr sau baliverne” la ANTENA 2, invitatii realizatoarei Irina Corduneanu fiind: Ioan Cărmăzan – regizor, si Ilie Marinescu – psiholog. Emisiunea a fost motivată de Hotărârea Curtii Constitutionale referitor la cuantumul pensiei care este un drept câstigat si nu poate fi diminuat, deci legea propusă este neconstitutională. Imediat, a sustinut realizatoarea, a urmat suita de informatii referitor la ce ne asteaptă: Cresterea taxei pe valoare adăugată, cresterea impozitelor, devalorizarea leului, mărirea preturilor, scăderea consumului, concluzia fiind că oamenii vor fi afectati la fel de rău sau chiar mai rău după această Hotărâre, iar românii au început să-si pune problema emigrării.

Subiectul discutiei a fost deci EMIGRAREA, întrebările esentiale fiind: cum să te pregătesti pentru emigrare, dacă este bine sau nu să emigrezi, ce sfaturi pot fi date oamenilor?

Regizorul a vorbit despre impresia sa în urma vizitei făcute cândva în Franta, spunând că a constatat o înstrăinare a oamenilor, o lipsă de comunicare, mentionând, printre altele, cuvintele lui Buda: “Cea mai mare suferintă este să nu fii alături de cei dragi”. Românul din tară, spunea dumnealui, se conduce după zicala: ”Când construiesti o casă, tu însuti devii o fereastră si atunci te desprinzi mai greu, nu pleci, nu o poti lăsa”. În general când ajungi în străinătate, toti asteaptă să fii docil, cu capul plecat si să accepti o leafă mică. Ori, sunt tineri care se uită în ochii tăi si spun adevărul si nu acceptă orice. Românii au o inteligentă nativă, sunt si smecheri multi; căruta oricum este trasă de cei capabili, „pe un tâmpit îl treci o dată strada, dar nu merge la infinit”, apropo de pilele si relatiile existente, de promovările care se fac. Dar, mai spunea dumnealui, în România părintii au învătat un lucru bun, că singura investitie reală sunt copiii. Dureros i se pare că nu a reîntâlnit oameni plecati, pe fata cărora să citească fericirea. În timpul discutiilor, la un moment dat, realizatoarea a fost întrebată câti prieteni si-a făcut în ultimii 5 ani? Dovadă că si la noi s-au schimbat mentalitătile: “Ai un grup de prieteni pe care i-ai format într-o perioadă a vietii tale, când exista o anumită disponibilitate si aceia îti rămân ca un Patrimoniu.” “Oricum, în tara ta calci pe toată talpa, într-o tară străină calci pe vârfuri”. La întrebarea ce trebuie să-si ia romanul care pleacă, regizorul, scriitorul a spus că este suficient să se uite la cele 10 porunci…

Psihologul , la întrebarea: “Vremurile pe care le trăim vă înteapă către a pleca în străinătate?”, a dat un răspuns negativ, ca si regizorul de altfel, argumentând că are o stabilitate emotională, psihică, are o familie, o vârstă, dar pentru copilul său gândeste altfel, fiindcă în tară la noi dacă încerci să faci ceva, nu poti din cauza nonvalorilor. Îsi face un Masterat aici în Statele Unite, colaborează la revistele : MIORITA USA (Sacramento, California) si Phoenix Mission Magazine (Arizona), a scris un articol despre Psihologia emigrării; a adus vorba despre cei doi jurnalisti de seamă “oameni admirabili, fiind vorba de jurnalistii Octavian Curpas si Viorel Nicula”.

La întrebarea realizatoarei: “Poti fi acasă si să-ti mănânci pâinea cu lacrimi pentru că sunt promovati prostii si puturosii; ce sfat le dati oamenilor?” acesta a vorbit despre emigrarea definitivă care implică mai multi factori: Adaptarea, asimilarea, alienarea (opusă asimilării), stratificarea (dacă mă voi adapta la alt sistem de referinte), sindromul străinului (nu ai pe nimeni, apar frustrări, nu-ti găsesti imediat servici, cu un cuvânt cumul de frustrări); omul când pleacă din tară îsi ia problemele pe care si le transferă, si acolo ele nu se mai calează pe cele întâlnite; vor pleca oamenii cu spirit de aventură, ei vor fi cei care vor lua o decizie sub impulsuri. Munca în afara tării poate genera nevroză: neofobia (teama de nou), anxietatea, depresia si sindromul străinului.

Referitor la răspândirea culturii române în tările străine, psihologul a exemplificat pe domnul V. Necula care organizează spectacole cu actori din Romania, bucurându-se si dumnealui de o astfel de invitatie la Ambasada română. A intervenit si regizorul Cărmăzan, concluzia fiind aceea că nu reusim să depăsim granitele zidului românesc, adică spectacolele numai pentru românii din străinătate.

11 milioane de români pe diferite perioade de timp au trăit, muncesc în străinătate, au emigrat temporar si în această cifră se includ si cei emigrati definitiv. “Ce s-ar cere unui om care se pregăteste de emigrare?”

– Rigoare, corectitudine, profesionalism. De ce doresc românii să plece din tară? –Nu atât din motive economice, cât din motive morale.

Mesajul venit din partea unei telespectatoare în cursul emisiunii, a ajutat la concluzionarea dezbaterii: “Iubirea de tară si de Dumnezeu există în inima fiecăruia si cu ajutorul acestor sentimente poti să te duci oriunde în lume si poti să găsesti un oarecare echilibru, să muncesti, să revii acasă, să fii aproape de cei dragi”.

By Vavila Popovici

Raleigh, North Carolina