Traian Băsescu dezinformează, din nou opinia publică. Rata reală de absorbtie a fondurilor europene (respectiv rambursările efective de la Comisia Europeană către România) este de 3,7% (716 milioane de euro).

·        Traian Băsescu este complet iresponsabil atunci când dă vina fie pe autoritătile locale pentru o presupusă lipsă de vointă a acestora de a factura, fie pe Comisia Europeană pentru o asa-zisă înăsprire a conditiilor doar pentru România.

·        În realitate, Traian Băsescu nu spune că banii pe care Guvernul era dator să îi aloce co-finantării proiectelor europene au ajuns la ministerul Elenei Udrea, 2 miliarde de euro, pentru infrastructură si 40 milioane de euro, pentru piscine si săli de sport în sate si comune, pentru finantarea unor proiecte nationale. Cu acesti bani guvernul ar fi putut asigura co-finantarea unui număr mult mai mare de proiecte europene, aprobate deja si care, din cauza lipsei de lichidităti a autoritătilor, nu pot fi duse la bun sfârsit.

Situația reală:

·        La controlul efectuat, Comisia Europeană a găsit practici neconforme şi iregularităţi pe Axa Dezvoltare Regională şi a decis îngheţarea plăţilor până la remediere, iar România a decis să nu mai trimită facturi la UE pentru toate cele şapte programe operaţionale pe proiectele care implică achiziţii publice şi care reprezintă între 70 şi 80% din totalul proiectelor construite cu banii europeni.

·        Astfel, finantări de aproximativ 800 milioane de euro sunt blocate datorită neregulilor din sistem.

·        Până pe 17 octombrie, România ar fi trebuit să informeze Comisia Europeană despre măsurile luate pentru îmbunătăţirea sistemului de control şi plăţi pentru fondurile UE.

·        UE este foarte îngrijorată cu privire la situaţia României, având în vedere că stă cel mai prost, cu doar 3.7% sume plătite de la UE din cele 20 de miliarde de euro acordate în fonduri structurale.

·        Bulgaria are o rată de absorbţie de 10%, Polonia de 25%, iar Lituania chiar de 50% la jumătatea exerciţiului bugetar european.

·        Dacă România nu transmite până la finele lunii Bruxelles-ului datele despre măsurile pe care le-a luat pentru a remedia situaţia proiectelor care implică achiziţii publice pentru toate cele şapte programe operaţionale, atunci fondurile ar putea fi blocate.

·        După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevărat pierduţi. Sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate.

·        Concret, pentru a nu pierde nici un ban, România ar trebuie să cheltuie până la finele anului viitor 6 miliarde de euro, plăţi efectuate!!!În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti  sunt de circa 700 milioane de euro.

·        Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula N plus 2 spune că banii pot fi utilizați până în anul al treilea de la punerea la dispoziţie.

·        Regula presupune ca banii Comisiei să nu stea nelimitat la dispoziţia statului membru pe un termen nedeterminat, ci există o alocare anuală. De exemplu, să presupunem că pentru 2007 sunt 100 de unităţi alocate pe un anumit program, 110 unităţi în 2008, 120 de unităţi în 2009. Cele 100 de unităţi pentru 2007 pot fi cheltuite până la sfârşitul anului N plus 3, adică până în decembrie 2010.

·        Ca urmare, sumele alocate pentru 2007 şi 2008 sunt luate în considerare pentru 2009. De aici rezultă că 31 decembrie 2012, adică trei ani după 2009, este data limită pentru 6 miliarde de euro plăţi care ar trebui făcute de Comisia Europeană, sumă alocată pentru primii ani din exerciţiul bugetar 2007-2013 care prevede fonduri structurale de 20 miliarde de euro pentru România.

·        Astfel, cele şapte programe sectoriale ar trebui să atragă în total, în fiecare din cele 14 luni şi deci 58 de săptămâni rămase, câte 400 de milioane de euro pe lună şi 90 milioane de euro pe săptămână ca să nu pierdem bani.

·        Dovada că guvernul are probleme de lichiditati și implicit este incapabil să asigure co-finanțarea este decizia Comisiei de a reduce rata de cofinanţare a proiectelor europene de la 15% la 5% pentru România şi alte câteva ţări – măsură care ar urma să intre în vigoare de anul viitor.

·        Mai exact, UE va putea cofinanța proiectele europene în proporție de 95% ajutând astfel România să își diminueze cofinanțarea.Această măsură este evident una excepționala și temporară.

·        Astfel, România poate primi ajutor prin această măsură 714 mil de euro.România a mai primit un astfel de ajutor financiar și în 2010,însă guvernul Boc-Udrea nu a fost capabil să-l valorifice.

·        Efortul de la nivel european este egal cu zero atâta timp cât în România guvernul nu este în stare să ia măsurile care se impun.