Evaluarea activității desfășurate de instanțele judecătorești din Sălaj pe parcursul unui an calendaristic ne prilejuiește o întâlnire cu rezultatele muncii noastre, cu reușite și neîmpliniri, care fie au dus la atingerea ori chiar depășirea obiectivelor propuse la începutul anului, fie au întârziat finalizarea proiectelor avute în vedere. În același timp însă, o privire analitică asupra evoluției unor indicatori ne permite orientarea preocupărilor noastre viitoare spre acele aspecte ale activității unde mai persistă neajunsuri ori apar probleme neprevăzute și care reclamă intensificarea eforturilor pentru înlăturarea lor.
Obiectivele generale ale fiecărei instanţe urmăresc organizarea eficientă a actului de justiţie, prin direcţiile de acţiune specifice sistemului judiciar, respectiv prin asigurarea calităţii şi celerităţii actului de justiţie, garantarea independenţei efective a judecătorilor, asigurarea transparenţei actului de justiţie, sporirea eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar, garantarea liberului acces la justiţie și creșterea credibilității justiției. Rezultatele obținute de Tribunalul Sălaj și judecătoriile arondate pe parcursul anului precedent, așa cum acestea rezultă din datele statistice, reflectă măsura în care aceste obiective au fost atinse.
Urmărind evoluţia parametrilor ce caracterizează volumul total de activitate la nivelul Tribunalului Sălaj, se poate observa pentru anul 2020 o scădere a volumului de activitate faţă de anul precedent, respectiv cu 12,84% mai puțin dosare de soluționat faţă de 2019, și cu 13,69% mai puține dosare nou înregistrate comparativ cu anul anterior.
Această scădere a volumului de activitate nu este relevantă pentru a trage concluzia că ne aflăm în prezența unei tendințe generale de scădere a numărului de dosare, fiind de presupus că ea a fost determinată de contextul general creat de pandemia cu COVID-19. Chiar și așa, ea trebuie apreciată în mod pozitiv, deoarece creează premisele atingerii unui volum optim de muncă, de realizare a unui procent normal de încărcătură a dosarelor pe schemă de 333 dosare/judecător, creându-se în acest fel oportunități de timp pentru manifestarea preocupărilor de ridicare a performanțelor de ordin calitativ în activitatea de judecată.
Cu toate că cifrele privind încărcătura pe judecător și pe schemă plasează Tribunalul Sălaj pe o poziție privilegiată în raport cu alte instanțe județene din țară, trebuie semnalat faptul că numărul redus al posturilor de judecător din statul de funcții se reflectă în mod negativ asupra realizării unei specializări efective a judecătorilor, dat fiind numărul materiilor specializate în care tribunalul are competenţă de judecată și obligativitatea creării pentru fiecare materie a cel puțin două completuri, pentru asigurarea repartizării aleatorii a cauzelor.
Aceeași cauză are drept efect imposibilitatea înființării la nivelul instanţei a unei secţii separate de contencios administrativ şi fiscal, cauzele din această materie intrând tot în competenţa Secţiei civile.
Datorită faptului că în ultimii ani schema de judecători a fost integral sau în cea mai mare parte ocupată, s-a reușit, în linii mari, o repartizare eficientă a judecătorilor pe complete, astfel încât fiecare să nu judece în mai mult de două materii. Acest echilibrul pe care l-am obținut prin încercări și eforturi susținute desfășurate de-a lungul mai multor ani, de reconfigurări de completuri, este însă extrem de șubred și riscă a fi pierdut la orice vacantare de post, având în vedere că pe fiecare materie specializată în parte există repartizați doar câte doi judecători.
Modificările pe care Legea nr. 207/2018 le-a adus Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, referitoare la compunerea completurilor penale de soluționare a contestațiilor formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară, în complet format din 2 judecători, au generat dificultăți în organizarea instanței, din moment ce punerea sa în practică a presupus constituirea a două completuri de contestații în compunere de 2 judecători, fiind deci alocați 4 judecători în aceste completuri, în condițiile în care Secția penală are în compunere doar 3 judecători. Prin urmare, unul dintre judecătorii Secției civile a fost repartizat și într-un complet penal de contestații, fără a fi însă posibilă transferarea sa la Secția penală, dat fiind faptul că activitatea acestei secții reprezintă doar un procent de 18,04 % din activitatea întregii instanțe, iar postul vacant se află tot in cadrul Secției civile. În condițiile în care toate cele 16 posturi de judecători ar fi ocupate cu judecători care să desfășoare activitate efectivă în cadrul instanței, se va impune trecerea unui judecător de la Secția civilă, la Secția penală.
Spre deosebire de instanța județeană, în privința celor trei instanțe locale, reducerea numărului de dosare nou intrate și a cauzelor de soluționat este nesemnificativă. În schimb, stocul de dosare rămas la finalul anului este îngrijorător și el va determina o creștere și mai mare a volumului total de dosare de soluționat în anul 2021.
Totodată, datorită posturilor vacante și a faptului că unii dintre cei care figurează ca ocupând aceste posturi nu desfășoară în concret activitatea, situația acestor instanțe a continuat să fie una critică pe parcursul anului 2020 în ce privește încărcătura medie efectivă pe judecător. Astfel, în cazul Judecătoriei Șimleu Silvaniei, deși este în scădere în raport de anul precedent, încărcătura efectivă s-a menținut la un nivel ridicat, de 1721 dosare, mult peste media națională la nivelul judecătoriilor (1029 dosare pe judecător), situând această instanță pe locul 4 la nivel național în ce privește încărcătura efectivă pe judecător. O încărcătură ridicată de dosare pe judecător a avut și Judecătoria Jibou, de 1.178 cauze, iar în cazul Judecătoriei Zalău, deși datele statistice indică o încărcătură de 909 dosare pe judecător, trebuie menționat că acest rezultat nu reflectă în mod corespunzător situația dificilă cu care s-a confruntat această instanță pe parcursul anului 2020, având în vedere că doar 5 dintre judecătorii care au activat efectiv în cadrul ei sunt definitivi.
Pe lângă faptul că schemele de judecători ale mai sus menționatelor instanțe locale nu sunt adaptate nevoilor reale bunei lor funcționări, neocuparea tuturor posturilor din scheme, perioadele îndelungate în care, deși unele posturi sunt ocupate, titularii lor nu lucrează efectiv, aflându-se în concedii de maternitate sau pentru îngrijirea copilului ori în pregătirea examenului de capacitate, precum și fluctuația continuă a judecătorilor pe posturi, generează serioase probleme în activitatea de ansamblu a acestor instanțe, de la supraîncărcarea judecătorilor, acordarea unor termene prea lungi de judecată, întârzieri în motivarea hotărârilor, până la necesitatea schimbărilor dese ale titularilor de completuri și afectarea principiului continuității. Această situație duce la o scădere simțitoare a indicatorilor de performanță ai instanțelor, reflectându-se negativ și în calitatea hotărârilor judecătoreşti și, în ansamblu, în calitatea actului de justiție.
Totodată, calitatea actului de justiţie rămâne în continuare discutabilă, cu consecinţe inclusiv în planul imaginii justiţiei în societatea civilă, în condiţiile în care la nivelul judecătoriilor nu se poate realiza o minimă specializare a judecătorilor, cel puțin prin separarea completurilor pe materiile de bază, civil și penal.
Tot cu referire la judecătoriile arondate Tribunalului Sălaj mai trebuie remarcat faptul că, în ultimii ani, acestea s-au confruntat în mod constat cu un serios deficit de judecători, fiind neatractive pentru cei puși în situația de a-și alege posturile în urma promovării examenului de capacitate, tocmai datorită încărcăturii mari a cauzelor pe schemă și menținerii completurilor mixte de civil și penal. Principala sursă de recrutare a judecătorilor pentru ocuparea posturilor vacante de la instanțele locale din Sălaj a fost întotdeauna cea a concursului de admitere în magistratură pentru cei cu vechime în alte profesii juridice, în condițiile art. 106 lit. a) și b) din Legea 303/2004. Cum însă aceste prevederi au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 121/2020 și până în prezent nu au fost adoptate modificările legislative pe care această decizie le impune, în cursul anului 2020 nu a fost organizat nici un concurs de admitere în magistratură în această modalitate, iar efectul s-a resimțit pe deplin, deoarece niciun post vacant de la judecătorii nu a fost ocupat în anul 2020 de un judecător definitiv.
Prin urmare, creșterea eficienței și calității activității la cele trei judecătorii din Sălaj, care în ultimii ani s-au confruntat în mod constant cu probleme majore, continuă să rămână unul dintre obiectivele importante ce vor trebui urmărite și pentru anul viitor.
Principalul obiectiv de urmărit pentru anul 2021 pe linia managementului resurselor materiale vizează continuarea celor două mari proiecte de lucrări de construcție ce se află în prezent în faza de început a execuției, respectiv reparațiile capitale la sediul Judecătoriei Șimleu Silvaniei, extinderea Palatului de Justiție din municipiul Zalău, în care funcționează Tribunalul Sălaj și Judecătoria Zalău, prin edificarea unei noi clădiri, cu executarea unei căi funcționale de comunicare între aceasta și vechiul sediu.
În cazul sediului Judecătoriei Șimleu Silvaniei este absolut necesară reluarea procedurii de achiziție pentru încheierea unui nou contract de execuție și începerea realizării lucrărilor.
În planul îmbunătățirii comunicării, este necesară promovarea unui climat de relaționare deschis şi cooperant, nu numai în cadrul fiecărei instanțe și în raporturile dintre ele, dar și în relația cu celelalte categorii profesionale care concură la înfăptuirea actului de justiție, climat care să permită colaboratorilor exprimarea opiniilor asupra stabilirii și realizării obiectivelor comune. De aceea, pentru o comunicare eficientă, se impune ca obiectivele comune stabilite în cadrul echipei manageriale, precum și cele ce vizează raporturile cu colaboratorii să fie determinate clar şi consecvent, să aibă proceduri şi termene de realizat accesibile şi mai ales să fie aduse la cunoştinţa tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție.