Lansarea cartii „Salvarea Fermei Taranesti”, autor: Conf.dr. Avram FITIU Evenimentul va avea loc miercuri 7 noiembrie la Casa de

Cultura din Zalau de la ora 17.

Introducere
Factorul politic românesc din ultimii 22 de ani a conturat pentru ţăran un loc în istorie,
fără să-l consulte. In acelasi timp, neînţelegerea de către ţăran a importanţei implicării sale politice
pentru supravieţuirea fermei este unul dintre factorii care au adus ferma ţărănească în pragul
dispariţiei.
Deopotriva, pentru cea mai mare parte a politicienilor, ferma ţărănească ar trebui lăsată să
dispară şi în locul acesteia să apară ferme industriale.
Politicienii români cu o astfel de gândire nu au înţeles, din păcate, consecinţele
dezastruoase ale fenomenului de dispariţie a fermei tărăneşti:
– dispare în primul rând grupul social care le-a asigurat supravieţuirea politică după ’90;
– dispare un ţesut social în mediul rural care a jucat, în ultimii 23 de ani, rolul de tampon
social pentru pacea socială din ţară;
– dispare singurul grup social omogen, capabil de a crea stabilitate economică pe termen scurt şi
mediu;
– dispare din mediul rural un grup social ce va lasa locul unor grupuri etnice de imigranţi din
est (Pakistan, India, China etc.);
– dispare grupul social purtător al tradiţiilor poporului român şi implicit al identităţii naţionale;
– dispare grupul social cu cea mai ridicată natalitate, atât de necesară pentru o ţară aflată în
criză;
– dispare grupul social care deţine în proprietate românească mare parte din patrimoniul funciar
al ţării. Pentru securitatea alimentară a Romaniei, păstrarea fondului funciar este esenţială;
– dispare grupul social care asigură coloana vertebrală a enoriaşilor bisericii naţionale,
dezechilibrând stâlpul principal al societăţii româneşti;
– dispare grupul social deţinător al unui patrimoniu gastronomic inestimabil pentru generaţiile
viitoare;
– dispare grupul social capabil de a produce alimente gustoase şi sănătoase, ca alternativă la
produsele chimizate oferite de sistemele agricole industriale;
– dispare grupul social care protejează mediul înconjurător prin practicile sale, esenţiale pentru
sănătatea populaţiei;

Sinteza cartii
Pentru a înţelege fenomenul complex al agriculturii ţărăneşti, am apelat la această metodă
de analiză, S.W.O.T., care scoate în evidenţă punctele fierbinţi ale mediului rural în care trebuie
intervenit printr-o politică agricolă structurală. O miza mare a acestei cărţi este de a încerca să
transforme punctele slabe în puncte tari precum şi ameninţările în oportunităţi.

In prima parte cartea prezinta o analiza S.W.O.T. a agriculturii ţărăneşti:

Punctele tari ale agriculturii ţărăneşti (Numărul ridicat al fermelor ţărăneşti; Gradul redus
de poluare; Capitalul social deţinut (cunoştinţe tradiţionale şi legături sociale) ; Patrimoniul
de soiuri, rase şi populaţii locale rezistente la boli şi dăunători; Patrimoniul arhitectonic tradi
ţional al fermei ţărăneşti; Nivelul ridicat de fertilitate a pământului; Numărul mare de tineri foşti
emigranţi; Producţia de alimente gustoase şi sănătoase; Durabilitatea socială a fermei ţărăneşti;
Diversitatea produselor gastronomice; Diversitatea peisajelor; Sistemele neformalizate de vânzare
la domiciliu; Pacea socială; Demografia mai ridicată decât în mediul urban;

Punctele slabe ale agriculturii ţărăneşti (Vârsta înaintată a ţăranului român; Lipsa de cunoştinţe

de piaţă; Sărăcia ţăranului român; Lipsa mijloacelor de producţie; Lipsa unui sistem propriu de
informare; Lipsa unui sistem propriu de creditare; Lipsa unui sistem propriu de asigurare; Lipsa
unui sistem de organizare agricolă; Lipsa unui sistem coerent de organizare sindicală ; Lipsa unui
sistem de organizare profesională; Lipsa de organizare a “lanţului alimentar” ; Lipsa unui sistem
de comasare a pământului; Lipsa reprezentării politice a ţăranilor; Problemele matrimoniale
ale ţăranului român; Inexistenţa unor structuri suport pentru ferma ţărănească; Inexistenţa unui
sistem de formare profesională pentru ţăranul român; Rase locale pe cale de dispariţie; Iniţiativa
scazută a ţăranului român; Netransmiterea unei ferme urmaşilor; Impactul structurii etnice asupra
afacerilor agricole; Comportament contagios; Absenţa sistemului de reacţie la o situaţie injustă;
Gândirea pe termen scurt; Individualismul; Practici defectuoase de management; Neasumarea
riscului; Nerentabilitatea fermei ţărăneşti;

Oportunităţile agriculturii ţărăneşti (Puterea politică deţinută în timpul campaniilor electorale;
Conversia fermei ţărăneşti la sistemul de agricultură ecologică; Conversia capitalului social
în ofertă turistică; Conversia fermei ţărăneşti la producţia de produse tradiţionale; Conversia
fermei în producţia de produse etice; Conversia fermei ţărăneşti în producţia de produse locale;
Conversia fermei în producţia de produse de munte; Conversia fermei în producţia de produse
Slow Food; Simplitatea construcţiei unui sistem de vânzare directă; Diversificarea fermei prin
activităţi specifice fermei pedagogice; Diversificarea fermei prin activităţi specifice fermei
agroturistice; Diversificarea fermei prin activităţi specifice fermei de cercetare; Diversificarea
fermei ţărăneşti prin integrarea serviciilor ecologice; Redefinirea statutului de “ţăran” în contextul
reformei P.A.C.; Organizarea juridică a fermei ţărăneşti familiale; Întăbularea fermei ţărăneşti;
Deschiderea recentă al BOR pentru sectorul de agricultură ecologică; Femeia, veriga economică
esenţială în ferma ţărănescă de mâine; Instalarea de neorurali în ferme ţărăneşti; Oportunitatea
politică europeană;Întoarcerea emigranţilor români din ţările europene; Oportunitatea
agroturistică; Alternativele alimentare; Alternativele energetice;

Ameninţări la adresa agriculturii ţărăneşti (Condiţiile negociate de România la capitolul de
agricultură; Viziune strategică limitată a miniştrilor agriculturii în cheltuirea banilor europeni;
Fenomenul de emigrare în spaţiul rural; Consumatori ignoranţi; Rolul nefast al subvenţiei pentru
mediul rural; Rolul educaţional limitat al B.O.R. ; Miza mondială energetică şi alimentară;
Viziunea limitată a responsabililor A.N.S.V.S.A.; Biopirateria sectorului agricol românesc;
Aplicarea P.A.C. ; Cumpărarea pământului de către străini; Presiunea oraşelor asupra fondului
funciar limitrof;

In a doua parte, carte prezinta solutiile pentru salvarea fermei taranesti de la disparitie
plecand de la o reconfigurare a functiilor fermei taranesti:

Funcţia de producţie (Legătura dintre ferma ţărănească şi ferma ecologică; Definirea teritoriilor
strategice pentru producţia ecologică din România; Dimensionarea producţiei fermei familiale
ţărăneşti; Filosofia fermelor de producţie;
Funcţia de procesare
Funcţia de comercializare (Vânzarea directă; Vânzarea indirectă; Piaţa de „nişă” şi construcţia
brandului propriu; Economia locală; Ecoeconomie sau bioeconomia; Economia solidară;
Realizarea unui parteneriat cu consumatorul român;
Funcţia socială (Ferma familială ecologică, un nucleu socio-economic; Calitatea alimentelor ca
obiectiv social ; Atestarea tradiţională a produselor agroalimentare; Certificarea de “produse
trambulină” pentru sectorul ecologic; Servicii agroturistice: Ferma agroturistică; Servicii
agropedagogice: Ferma agropedagogică; Servicii comunitare; Servicii de cercetare Ferma de
cercetare aplicativă;
Funcţia ecologică (Certificarea ecologică a fermei ţărăneşti; Servicii ecologice; Servicii energetice
(energie verde); Servicii melifere; Servicii recreaţionale (turism, vânătoare) ;

In a treia parte cartea prezinta o propunere tehnica si financiara de Plan National pentru Salvarea
Agriculturii Taranesti (P.N.S.A.T) :
Conversia şi certificarea fermelor; Dezvoltare servicii tehnice pentru ferme; Creşterea numărului
de ferme tărăneşti comerciale; Stimularea fermelor în dezvoltarea de activităţi de procesare;
Sprijin pentru funcţia de comercializare a fermei ţărăneşti Stimularea vânzării directe a produselor
din ferme; Sprijin pentru funcţia socială a fermelor ţărăneşti; Încurajarea diversificării activităţilor
non agricole în ferme; Sprijin pentru funcţia ecologică a fermelor ţărăneşti; Încurajarea
dezvoltării serviciilor ecologice în ferme; Stimularea producţiei şi consumului de produse
ţărăneşti prin acţiuni de comunicare; Organizarea sectorului naţional de cercetare agroecologică;
Adaptarea sistemului de învăţământ public agronomic la specificul AE; Acţiuni de coordonare
(nivel mondial, european, naţional şi regional) ; Participare la târguri naţionale şi internaţionale;
Adaptarea legislaţiei