Colaborare româno- olandeză pentru îmbunătăţirea calităţii apelor

Jandarmeria
Sancţionaţi de către jandarmi cu avertisment
10 decembrie 2008
Somaj
Rata somajului in crestere in Salaj
10 decembrie 2008

Colaborare româno- olandeză pentru îmbunătăţirea calităţii apelor

Somes TisaDirecţia Apelor Someş-Tisa( DAST) a prezentat, la Zalău, în cadrul întrunirii Comitetului de Bazin Someş-Tisa rezultatele proiectului Matra “Asistenţă tehnică, privind stabilirea

măsuri pentru atingerea obiectivelor de mediu pe corpuri de apă evaluate la risc, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa”. Acesta a fost dezvoltat în colaborare cu un consorţiu de firme din Olanda şi s-a derulat timp de 2 ani.

Marius Mînzat, directorul DAST, a declarat că proiectul vizează un catalog de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii apelor, stabilirea obiectivelor de mediu şi diseminarea rezultatelor la nivelul tuturor factorilor decizionali din domeniul apelor.

Strategia demersului s-a bazat pe bazine pilot pentru care au fost propuse aceste programe de măsuri. La nivelul arealului DAST au fost selectate 2 subbazine: Someşul Mic, judeţul Cluj şi Lăpuş, judeţul Maramureş.

Selectarea bazinului Someşului Mic s-a făcut mai ales pentru că sursele de poluare prezente pe acest tronson sunt multiple: aglomerări umane, industrie, agricultură şi lucrări de amenajare. Acestea au un impact semnificativ asupra calităţii apelor.

În cazul râului Lăpuş, sursele de poluare provin, în principal, din sectorul minier.

Programele de măsuri finalizate în cadrul proiectului cuprind măsuri de bază, care sunt obligatorii, deoarece implementează legislaţia comunitară din domeniul apelor şi măsuri suplimentare, care ţin cont de parametrii ecologici, introduşi prin Directiva Cadru pentru Apă.

Dintre măsurile de bază, cele mai importante se referă la: execuţia, extinderea, reabilitarea/ modernizarea infrastructurii de canalizare- epurare, epurarea apelor industriale, aplicarea Codului de Bune Practici Agricole în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, colectarea şi epurarea apelor de mină, reecologizarea şi stabilizarea iazurilor de decantare, aplicarea programelor de monitorizare post-închidere, precum şi ecologizarea haldelor de steril.

Măsurile suplimentare care au fost propuse vor conduce, în timp, la creşterea biodiversităţii acvatice şi la restabilirea căilor de migraţie pentru peşti, în râul Someşul Mic. De asemenea, se impune monitorizarea apelor de mină neutralizate, cât şi monitorizarea chimică şi biologică a râului Lăpuş.

Rob van den Boomen, managerul proiectului, a precizat că un alt aspect semnificativ al proiectului l-a reprezentat procesul de informare, consultare şi implicare activă a publicului. Etapele derulării proiectului au avut ca elemente cheie întâlniri de lucru cu factorii implicaţi în managementul apei: instituţii de mediu, consilii judeţene, autorităţi publice locale, organizaţii non- guvernamentale, operatori de apă, agenţi economici şi reprezentanţi ai mediului universitar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *