Femeie accidentata grav de un autotractor

RECOMANDARI ALE POLITIEI RUTIERE PENTRU SIGURANTA SI FLUENTA TRAFICULUI PE AUTOSTRAZI
16 august 2007
Laura transportata luni la Cluj
23 septembrie 2007

Femeie accidentata grav de un autotractor

Politia Romana

     În data de 16.08.2007, orele 11,50, pe DJ 108D, pe raza localităţii Cristur, jud. Sălaj, S. Iildiko, de 35 ani, din Gârceiu, se deplasa neregulamentar, în calitate de pieton, pe partea dreaptă a părţii carosabile, când s-a dezechilibrat şi s-a izbit de partea dreaptă a unui autotractor marca DAF, care tracta o semiremorcă, ambele proprietatea unei firme private.
În urma impactului, femeia a fost accidentată grav.

7 ZILE PE … DRUMURI !
        Acţiunile desfăşurate de către agenţii de poliţie rutieră din judeţul Sălaj, pentru atingerea obiectivelor Programului partenerial de prevenire şi combatere a accidentelor rutiere care se derulează la nivel naţional în cadrul campaniei “STOP Accidentelor! Viaţa are prioritate! – 2007”, au condus la constatarea, în perioada 10 – 16.08.2007, a 2 fapte de natură penală (1 – conducere autovehicule cu alcoolemie peste limita legală, 1 – conducere fără permis de conducere) şi a 705 fapte contravenţionale, sancţionate cu amenzi în valoare totală de 39.054 lei.
Au fost sancţionate contravenţional un număr de 81 persoane care în calitate de pietoni au traversat ori s-au deplasat neregulamentar de-a lungul drumului public, 49 persoane care s-au deplasat pe mopede sau biciclete neechipate corespunzător ori în timp ce se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice şi 15 persoane care conduceau căruţe tractate de animale, fără ca acestea să fie echipate corespunzător.
        Ca de fiecare dată, marea pondere a celor sancţionaţi o constituie conducătorii auto, care reprezintă de fapt şi cea mai numeroasă categorie de participanţi la trafic.
Astfel că, din cei 560 “şoferi amendaţi“, 90 nu au purtat în timpul deplasării centura de siguranţă, 189 au condus autovehicule cu viteză peste limita legală, 5 au oprit ori staţionat autovehiculul în locuri interzise, iar un număr de 42 conducători auto, pe lângă amenda primită au rămas şi fără permisul de conducere, fiindu-le suspendat dreptul de a conduce (7 – pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, 3 – pentru conducere autovehicul ce prezenta defecţiuni tehnice grave la sistemul de frânare ori mecanismul de direcţie, 9 – pentru depăşirea vitezei legale cu peste 50 km/h, 23 – pentru nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului electric, neacordarea priorităţii pietonilor sau autovehiculelor ori a depăşirilor).
În aceeaşi perioadă au fost reţinute şi un număr de 4 certificate de înmatriculare pentru conducerea autovehiculelor cu defecţiuni tehnice, inspecţie tehnică periodică expirată sau lipsa poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.
        Din păcate, în perioada analizată, pe raza judeţului Sălaj s-au înregistrat şi 2 accidente de circulaţie grave, soldate cu rănirea gravă a 3 persoane şi uşoară a altor 2 persoane, (1 accident pe DN 1H, între localitatea Pericei şi oraşul Şimleu Silvaniei, soldat cu 2 răniţi grav şi 2 răniţi uşor, ca urmare a nepăstrării distanţei de siguranţă în mers, de către conducătorul unui autoturism, faţă de vehiculul care circula în faţa sa şi 1 accident pe DJ 108D, în localitatea Cristur, ca urmare a deplasării neregulamentare a unui pieton, pe partea dreaptă a drumului public).
        A fost înregistrat şi 1 accident uşor, soldat cu rănirea uşoară a unei persoane, petrecut în municipiul Zalău.
        De la începutul anului în curs, la nivelul judeţului au fost înregistrate un număr de 63 accidente grave, soldate cu 12 morţi şi 59 răniţi grav, respectiv 75 accidente uşoare, soldate cu rănirea uşoară a 88 persoane.
        Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 57 accidente grave, soldate cu 14 morţi şi 51 răniţi grav, situaţia se prezintă astfel: +6 accidente grave, -2 morţi şi +8 răniţi grav.
        Comparând numărul total de accidente cu victime înregistrate în perioada 01.01 – 16.08.2007 (138 accidente soldate cu 12 morţi, 59 răniţi grav şi 119 răniţi uşor) cu numărul accidentelor de circulaţie cu victime înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2006 (când s-au înregistrat 154 accidente soldate cu 14 morţi, 51 răniţi grav şi 152 răniţi uşor), se constată o scădere cu 16 a numărului de accidente cu victime, o scădere cu 2 a numărului de persoane decedate, o creştere cu 8 a numărului persoanelor rănite grav şi o scădere a numărului persoanelor rănite uşor cu 33.
        Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului prioritar de creştere a siguranţei rutiere pe drumurile publice din judeţul Sălaj (conştientizarea opiniei publice asupra dinamicii şi consecinţelor accidentelor rutiere; reducerea numărului persoanelor decedate si a celor rănite grav in accidente rutiere produse pe fondul vitezei excesive; reducerea numărului persoanelor decedate si a celor rănite grav in accidente rutiere care au drept cauză indisciplina pietonilor; dezvoltarea colaborării cu alte instituţii care au atribuţii în domeniu), toate aceste obiective având, în final, scopul de a reduce numărul persoanelor decedate şi a răniţilor grav în accidente rutiere cu 2% până la finele anului 2007 (comparativ cu numărul acestor indici, înregistraţi la sfârşitul anului 2006), în cursul lunii august, la nivelul întregii ţări, poliţiştii cu atribuţii pe linie de circulaţie rutieră vor desfăşura, zilnic, acţiuni pe linia respectării regimului legal de viteză. În paralel cu aceste acţiuni, la nivelul judeţului nostru, în perioada 20 – 26.08.2007 vor fi organizate şi desfăşurate de către agenţii de poliţie rutieră din judeţul Sălaj, acţiuni preventive după cum urmează:
– 21.08.2007 – acţiuni pe linia disciplinării bicicliştilor şi căruţaşilor;
– 22 şi 24.08.2007 – acţiuni pe linia disciplinării pietonilor şi în special a copiilor.

Vă prezentăm, în continuare, cîteva aspecte privind efectele consumului de alcool şi influenţa sa asupra organismului conducătorului auto.
    Consumul de alcool continuă să-şi extindă numărul de victime, ocupând, împreună cu fumatul, primul loc în topul viciilor.  
    Dependenţa de alcool impune o abordare pluridisciplinară a acestui fenomen.
Disponibil populaţiei sub diverse forme, alcoolul este un duşman de temut pentru omul modern, stresat de viaţa de zi cu zi şi care priveşte consumul de băuturi alcoolice ca pe o modalitate de a scăpa de problemele cotidiene.
    Cercetările şi studiile efectuate au stabilit faptul că băuturile alcoolice consumate de conducătorii auto măresc riscul producerii de accidente rutiere, faţă de cei care nu au consumat alcool, astfel:
        – 0,5 %o        – de 2 ori
        – 0,8 %o        – de 4 ori
        – 1,0 %o        – de 7 ori
        – 1,2 %o        – de 9 – 12 ori
        – 1,4 %o        – de 13 – 20 ori
        – peste 1,4%o   – de 36 ori
    Conform reglementărilor emise de Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici", se consideră că până la 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat (rezultat obţinut cu ajutorul etilotestului), nu apare nici un fel de alterare a vitezei de reacţie, a reflexelor sau a celorlalte funcţii psiho-motorii, iar depăşirea acestui prag, atrage după sine, răspunderea contravenţională.
    Atunci când valoarea indicată de aparatul electronic este cuprinsă între 0,11 – 0,40 mg/l (inclusiv) şi subiectul testat recunoaşte abaterea comisă, acesta va fi sancţionat contravenţional, conform prevederilor art. 102, alin 3, lit. a, din OUG nr. 195/2002, republicată, privind circulaţia pe drumurile publice.
    În componenţa băuturilor alcoolice se găseşte, printre alte substanţe, şi alcoolul etilic, denumit şi etanol, care se exprimă în grade alcoolice. Intoxicaţia cu alcool etilic, în marea majoritate a cazurilor, se realizează prin ingerarea băuturilor alcoolice.
    Întrucât etanolul este extrem de hidrosolubil, pătrunderea în organismul uman se face foarte uşor, căile de pătrundere în organism fiind următoarele:
     calea respiratorie, care se întâlneşte foarte rar la conducătorii auto, alcoolul pătrunzând în plămâni, accidental, sub formă de vapori, în locurile de fabricaţie şi îmbuteliere a băuturilor alcoolice;
     calea digestivă, care începe cu mucoasa bucală, este cel mai des întâlnită la conducătorii auto, în stomac absorbindu-se circa 90 – 95% din cantitatea de alcool consumată, restul absorbindu-se la nivelul duodenului şi a intestinului subţire. Absorbţia gastrică este direct proporţională cu cantitatea şi concentraţia de alcool a băuturii ingerate.
    Pătruns în organism cu ajutorul sângelui şi a lichidului limfatic, alcoolul este transportat în tot organismul, direct proporţional cu conţinutul de apă al ţesuturilor şi invers proporţional cu conţinutul lor în grăsimi. Ficatul este organul care catabolizează alcoolul ingerat, aceasta făcându-se într-un ritm constant, de 0,15 grame la ‰ pe oră, alcoolul rămas nedegradat, aproximativ 5,6% din cantitatea totală absorbită, se elimină prin urină, expiraţie, care se numeşte şi halenă alcoolică, transpiraţie, salivă.
    Ca orice substanţă euforizantă, la început, alcoolul oferă o stare temporară de bine, de energie şi vitalitate. Intoxicaţia acută cu alcool etilic se datorează înhibării sistemului nervos central şi evoluează în trei etape.
Etapa I
    Faza de intoxicare a funcţiilor intelectuale evoluează în raport de toleranţa individuală cu valori de 0,2 – 0,4‰ până la 1 – 1,25‰. În cursul acestei etape sunt afectate treptat sobrietatea, memoria, individul devenind logoreic şi impulsiv. Timpul de latenţă a reflexelor este modificat încă de la alcoolemii mici, ceea ce explică contraindicarea consumului de băuturi alcoolice la conducătorii auto.
Etapa II
    Faza medico-legală sau infractogenă se instalează de regulă la alcoolemii cuprinse între 0,80‰ şi 2,5‰. În această etapă apar diaziartriatoxia, tahipneea, transpiraţii, sughiţul, voma. Denumirea infractogenă provine de la faptul că în această fază se comit fapte antisociale (accidente de circulaţie, scandaluri, infracţiuni).
    O persoană aflată la volanul unui autovehicul şi care se află într-o asemenea stare constituie un pericol real pentru siguranţa traficului rutier, motiv pentru care legiuitorul a incriminat acestă fază a intoxicaţiei ca infracţiune.
Etapa III
    Faza comatoasă evoluează cu anestezie, narcoză, hipotermie, facies hipertermic, colaps, convulsii şi comă, ce poate dura 10 – 12 ore şi care poate conduce la decesul persoanei. De regulă, o persoană aflată în această stare nu mai poate conduce un autovehicul. Alcoolemiile pot avea valori cuprinse între 2‰  şi 3,5‰, dar practica a demonstrat că acestea, în unele situaţii, pot fi şi mai mari.
    Băutorii înveteraţi tolerează cantităţi mari de alcool, datorită adaptării sistemului nervos central la consumul de alcool şi a unei toleranţe accentuate, urmare a creşterii ratei de epurare a etanolului din sânge.
    Măsurarea cantităţii de alcool pe care a îngurgitat-o un individ se numeşte alcoolemie şi reprezintă cantitatea de alcool din sânge, exprimată în grame de alcool etilic la litrul de sânge, nivelul său fiind condiţionat de mai mulţi factori, cum ar fi: cantitatea şi concentraţia băuturii ingerate, durata ingerării, plenitudinea stomacului, starea de somn, capacitatea ficatului de etiloxidare etc.
    Curba alcoolemiei prezintă trei segmente:
    – segmentul ascendent care corespunde etapei de difuziune, atingând un nivel maxim la alcoolemie de aproximativ 1,5 grame la ‰;
    – segmentul orizontal care corespunde ingestiei de alcool desfăşurată în paralel cu excreţia şi catabolizarea alcoolului, în raport cu cantitatea şi viteza de ingerare;
    – segmentul descendent corespunde încetării absorbţiei de alcool şi dezintoxicării organismului.
    Pentru a exemplifica facem precizarea că atingerea unei alcoolemii de aproximativ 0,5 grame la ‰, de către o persoană de 70 kg, este dată de consumarea a 100 ml băutură distilată, 350 ml vin sau 700 ml de bere.
    Diversele studii de specialitate au demonstrat faptul că o treime din bolnavii spitalelor de psihiatrie au, pe lângă diagnosticul clinic, şi alcoolismul, ca o complicaţie a stării lor.
    Consumul de alcool devenit deja obicei, poate avea o multitudine de repercursiuni pentru sănătatea individului. Cel mai afectat organ este ficatul, la nivelul căruia alcoolul este metabolizat.
    Ciroza hepatică este cea mai întâlnită afecţiune cauzată de consumul de alcool. S-a constatat faptul că ciroza hepatică survine de şapte ori mai frecvent la alcoolici, decât la nealcoolici. Această boală se instalează după o lungă perioadă de consum de alcool etilic şi constă în necroza celulelor hepatice, precum şi pierderea funcţiei hepatice, parţială sau totală, care se asociază cu icter permanent sau periodic, tulburări renale şi tulburări hematologice.
    Etilismul, rezultat al consumului de alcool într-o perioadă îndelungată, are drept consecinţă tulburarea funcţiei hepatice, prin creşterea cantităţii de colesterol pe care acesta o metabolizează, fiind prima etapă spre o boală mai complexă denumită generic ficat gras sau steatoză hepatică. Afecţiuni posibile: infarct miocardic, accident vascular etc..
    Pancreatita cronică este de departe cea mai întâlnită afecţiune, având de cele mai multe ori ca finalitate, moartea. Datorită bogăţiei alcoolului în zaharuri, consumul de băuturi alcoolice epuizează funcţia pancreatică.
    Printre bolile determinate de consumul excesiv de alcool se mai numără: hepatita toxică, diabetul zaharat, coma alcoolică, ulcerul gastric, disfuncţiile cerebrale şi distrugerea celulelor nervoase.
    În ceea ce priveşte aspectul psihic al consumului îndelungat de alcool se poate afirma că acesta este extrem de periculos, deoarece subiectul nu îşi pune doar propria viaţă în pericol, ci şi vieţile altora, ceea ce devine o problemă a întregii societăţi.
    Tulburările psihice determinate de alcoolism pot produce subiectului modificări de personalitate sau stări de nebunie temporară, în special în perioadele de sevraj. Dependenţa organismului de alcool la aceste persoane, impune de multe ori, internarea lor din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru sine şi pentru ceilalţi.
    Consumul regulat a mai mult de 3 – 4 unităţi pe zi de către bărbaţi şi a mai mult de 2 – 3 unităţi pe zi de către femei pune în pericol starea de sănătate a persoanei şi duce la instalarea toleranţei şi posibil a dependenţei. Astfel, o unitate este similară cu:
– jumătate de pahar cu bere obişnuită sau vin;
– un sfert de pahar cu bere tare sau vin;
– un pahar mic de vin, sherry sau vermut;
– o măsură de 25 ml de coniac, whisky, lichior sau votcă;
    Luând în considerare toate aceste aspecte, ne este foarte uşor să realizăm pericolul la care ne expunem, consumând alcool în exces.
 

Comisar de poliţie,
CIPLEU LIVIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.