Anul acesta s-au împlinit trei decenii de la înfăptuirea marelui gest de generozitate sufletească a pictorului Ioan Sima. În cinstea memoriei maestrului, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău organizează o expoziţie tematică ,,Galeria de Artă Ioan Sima la 30

de Ani’’, ce cuprinde lucrările artistului aflate în colecţia galeriei şi în colecţii particulare, dar şi piese de artă populară, arhiva şi alte obiecte personale. Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 19 decembrie 2011, orele 14.00 la Galeria de Artă Ioan Sima.

În anul 1980, pictorul Ioan Sima, a donat muzeului 162 de lucrări de pictură şi grafică,
spre păstrare şi valorificare. În urma acestei donaţii, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din
Zalău, inaugurează pe 9 iulie 1981 secţia de artă, prin înfiinţarea ,,Galeriei de Artă Ioan Sima’’.
Încercările şi dorinţa de a constitui o colecţie bine închegată l-a preocupat atât pe artist cât şi pe
soţia sa Margareta. Această secţie avea să funcţioneze într-o clădire cu o arhitectură aparte, din
strada Gheorghe Doja nr.6, sortită parcă expunerii unor lucrări plastice pentru publicul larg.
Pictorului i s-au oferit mai multe locaţii, artistul alegând-o pe cea din str. Gh. Doja, pentru că
era un ,,Petit Rodin”, pe care o văzuse la Paris. Clădirea, care adăposteşte în prezent ,,Galeria
de Artă Ioan Sima’’ are un trecut interesant. Până în anul 1930 a fost imobil particular care
a aparţinut familiei Roth, iar pe 14 iulie 1930 agenţia Băncii Naţionale a României cumpără
imobilul de la soţii Ernest şi Dora Roth. Prin ordinul nr. 28 din 14 martie 1980 al Guvernatorului
Băncii Naţionale a României, se transferă administrarea acestui imobil Oficiului de Gospodărire
a Apelor Sălaj. Ulterior, în 27 octombrie 1980, prin decizia Consiliului Popular Judeţean Sălaj,
dreptul de administrare al imobilului este atribuit Comitetului de Cultură Zalău, respectiv
Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău, deţinător şi în prezent.
La sfârşitul anului 1983, pictorul mai donează muzeului încă 40 de lucrări de pictură
şi grafică, dar şi alte obiecte de artă populară şi arhiva personală, care completează colecţia
constituită iniţial. Colecţie care, după trecerea la cele veşnice a maestrului, este completată
de singura moştenitoare – nepoata sa Maria Margareta Botezatu – prin donarea unei părţi din
lucrările moştenite.
Născut într-un cadru natural deosebit din zona Periceiului, în 19 decembrie 1898, nu se
putea ca viaţa şi implicit operele create de maestru Ioan Sima să nu fie influenţate cu atâta putere
mai ales de anii copilăriei. Plaiurile natale şi-au pus aşadar pecetea lor inconfundabilă asupra
creaţiei sale, în care a lăsat, cum singur spunea, „câte ceva din sufletul său”. Ioan Sima provenea
dintr-o familie de preoţi, care, în calitatea lor de lideri, în satele româneşti, au contribuit la
ridicarea nivelului cultural şi moral al ţăranilor. De asemenea, înaintaşii săi au fost fruntaşi ai
mişcării naţionale a românilor sălăjeni, având o contribuţie însemnată la realizarea visului de
veacuri a românilor, acela de a se uni într-un singur stat unitar românesc. Personalitate
complexă, Ioan Sima se inspiră în multe din lucrările sale din viaţa satului. Lumina şi culoarea
sunt elemente esenţiale în creaţia sa. Numeroasele lucrări, portrete, naturi statice, flori, peisaje
fie ele din prima sau din ultima perioadă a vieţii pictorului au un singur tot unitar, putenic şi
complex: natura. Sălile muzeului etalează pentru public cele mai valoroase dintre lucrările
artistului sălăjean, formând nucleul unei expoziţii permanente. Acestea, cât şi obiectele de
mobilier, biblioteca artistului şi multe alte piese fac subiectul secţei de artă a Muzeului Judeţean
din Zalău, transformând această secţie într-o oază de natură într-un infinit cotidian. Moştenirea
spirituală a artistului Ioan Sima ne obligă la păstrarea memoriei vii a celui care a fost un mare
pictor sălăjean, dar şi un intelectual ilustru al comunităţii.

Marcela Băbănaş