Constituţia protejază libertatea presei, iar guvernanţii au început să acorde din ce în ce mai multă atenţie respectării drepturilor subsecvente. O lege adoptată în anul 2006 scotea defăimarea şi alte infracţiuni similare de sub incidenţa codului penal. Acest lucru înseamna că junaliştii nu  mai erau trimişi la închisoare în cazul în erau condamnaţi.
Cu toate acestea, Curtea Constituţională a revizuit măsura la începutul anului 2007, reintroducând defăimarea şi calomnia  sub incidenţa penalului. Legislaţia cu privire la informaţiile de interes public se aplică acum deopotrivă companiilor în proprietatea statului şi instituţiilor guvernamentale, cu toate că implementarea acestor prevederi este încă problematică. Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul sunt numesc în continuare membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi membrii Consiliului de Administraţie al televiziunii şi posturilor de radio publice, care răman vulnerabile în faţa influenţelor politice.
Alegerea în 2004 a preşedintelui Traian Băsescu a însemnat îmbunătăţirea substanţială a mediului politic în ceea ce priveşte libertatea presei. Preşedintele Băsescu s-a dovedit a fi mai puţin manipulativ în relaţia cu media şi mai puţin înclinat să o controleze decât predecesorii săi. Şi autocenzura din motive politice pare să fi scăzut. Cu toate acestea, reprezentanţii guvernului pot fi sensibili la critica media, jurnaliştii riscând să fie arestaţi sau hărţuiţi atunci când tratează probleme asociate securităţii naţionale. În ceea ce priveşte problemele generale, reporterii, cameramanii şi fotoreporterii întâmpină dificultăţi minore în timpul activităţii.
Băsescu, care are o istorie în agresarea verbală a jurnaliştilor, a confiscat telefonul mobil unei femei jurnalist care încerca sa-l filmeze şi să-i ia un interviu într-un supermarket în mai 2007. Evenimentul s-a petrecut în ziua referendumului pentru demiterea preşedintelui. Telefonul l-a înregistrat apoi pe preşedinte făcând remarici sexiste şi rasiste la adresa jurnalistei într-o conversaţie cu soţia.
Tensiunile permanente dintre preşedinte şi primul ministru, respectiv aliaţii acestora în Parlament, par să contribuie, de asemenea, la diminuarea controlului asupra presei.  În luna octombrie, postul public de televiziune (TVR) a difuzat o casetă  în care ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş era înregistrat luand, se pare, mită. A doua zi ministrul a demisionat din funcţie. Mai târziu, ministrul justiţiei a insinuat că materialul video ar fi putut fi ‘scurs’ către presă de administraţia prezidenţială.
Posturile publice de radio şi de televiziune concurează cu cateva canale private mare şi numeroase posturi private mai mici. Numărul de produse media şi de surse de ştiri a crescut în ultimii ani, parţial şi datorită politicienilor şi a unor oamnei de afaceri prosperi care caută să aiba propriile vehicule de presă. În acelaşi timp, un număr mic de mari proprietari au mărit ritmul concentrării media, achiziţionând posturi TV, posturi radio şi publicaţii. Fenomenul de proliferare a media nu este, însă, susţinut de piaţă, multe dintre publicaţii fiind neprofitabile. Acest lucru încurajază autocenzura pentru a fi pe placul proprietarilor sau al celor care cumpără publicitate. Influenţa politică a publicităţii de stat nu mai este o problemă comparativ cu anii precedenţi, iar media privată nu primeşte subvenţii de la stat.
Accesul la internet creşte şi el, cu foarte puţine intervenţii din partea Guvernului. Peste 30% din populaţie a utilizat în 2007 internetul, România fiind considerată lider regional în ceea ce priveşte conexiunile de tip broadband de mare viteză.

Scoruri Libertatea presei – Romania   2004 2005 2006 2007
Cadrul legal 13 13 12 13
Mediul politic 18 16 15 16
Mediul economic 16 15 15 15
Scor total 47 44 42 44
……………

Băsescu – „ţigancă împuţită”, criticat de Reporters sans Frontières şi Freedom House
03 MAI 2008

*Organizaţiile amintesc episodul mobilului confiscat unei jurnaliste de Traian Băsescu

*Bush invită guvernele să garanteze libertatea presei

Gandul, 3 mai 2008

Băsescu – „ţigancă împuţită”, criticat de Reporters sans Frontières şi Freedom House

Libertatea presei din România a scăzut considerabil faţă de anul trecut. Iată ce constată organizaţiile de apărare a libertăţii presei – Reporters sans Frontières (RSF) şi Freedom House. Într-un raport asupra libertăţii de exprimare în Uniunea Europeană, intitulat „Jurnalişti în pericol”, ce urmează să fie publicat astăzi, RSF aminteşte că în România nu trece nicio lună fără să se înregistreze violenţe împotriva jurnaliştilor. În acest sens este menţionat cazul lui Mihai Braha, căruia i s-a tăiat o ureche în timpul unei altercaţii la Mărăşeşti. Cel mai proeminent incident pentru ambele organizaţii este însă cel în care preşedintele Traian Băsescu i-a smuls telefonul unei jurnaliste care încerca să îl fotografieze în timp ce ăşi făcea cumpărăturile la supermarket. „Telefonul nu i-a fost înapoiat decât foarte târziu jurnalistei, care şi-a dat seama că şeful statului nu îl închisese
 şi o calificase drept „ţigancă împuţită”, scrie Reporters sans Frontières.

ROMÂNIA, PE LOCUL 94 din 195

 România a căzut cu patru locuri în topul libertăţii presei, întocmit anual de Freedom House. Anul acesta, ţara noastră se află pe locul 94 în clasamentul libertăţii presei, cu un total de 44 de puncte – ceea ce înseamnă că presa românească se bucură de „o libertate parţială”, potrivit raportului anual publicat pe site-ul organizaţiei.

România cu mult în urma Bulgariei (poziţia 76), Serbiei (84) şi chiar a statului Burkina Faso (89), şi se află pe acelaşi palier în ceea ce priveşte libertatea presei cu Panama şi Peru.

Căderea în top se datorează în parte faptului că, la începutul lui 2007, Curtea Constituţională a anulat decizia de scoatere a calomniei şi ofenselor similare de sub incidenţa legii penale, motivându-şi decizia prin faptul că abrogarea acestor infracţiuni ar crea un vid legislativ privind protecţia valorilor umane – demnitatea şi onoarea unei persoane – încălcându-se şi principiul liberului acces la justiţie. S-a întâmplat la mai puţin de un an după ce autorităţile deciseseră în sfârşit să dezincrimineze insulta şi calomnia. Un alt motiv este că persoanele din conducerea instituţiilor media de stat încă sunt numite de preşedinte, guvern şi Parlament, ceea ce le face vulnerabile la influenţa politicului.

FREEDOM HOUSE TAXEAZĂ DE ABUZ GESTUL LUI TRAIAN BĂSESCU

Raportul atrage atenţia că o problemă întâlnită la scară largă este şi cea a atacurilor cu care se confruntă reporterii, cameramanii şi fotografii în exercitarea profesiei.

Freedom House face referire şi la Traian Băsescu, „cunoscut pentru abuzurile verbale împotriva jurnaliştilor” – şi la episodul în care acesta a confiscat telefonul mobil al unei ziariste care încerca să îl filmeze şi să îl intervieveze într-un supermarket în mai 2007.

Există însă şi veşti bune – guvernul de la Bucureşti a început să respecte din ce în ce mai mult drepturile celor care exercită profesia de jurnalist, iar preşedintele Traian Băsescu nu mai manipulează presa la fel de mult ca predecesorii săi. În plus, s-a diminuat şi autocenzura din cadrul instituţiilor de presă, mai constată raportul Freedom House.

Pe plan internaţional, raportul Freedom House remarcă faptul că libertatea presei a înregistrat un regres serios, pentru al şaselea an consecutiv. Pe primele zece locuri în top se află Finlanda, Islanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, Suedia, Luxemburg, Andora, Olanda şi Noua Zeelandă şi Elveţia, iar pe ultimul loc – 195, Coreea de Nord.

BUSH CONDAMNĂ STATELE CARE REDUC PRESA LA TĂCERE

Raportul a apărut cu două zile înainte de Ziua Mondială a libertăţii media. Preşedintele SUA, George W. Bush, a luat şi el poziţie faţă de referindu-se în mod special la China, ţara cu cel mai mare număr de ziarişti aflaţi în închisori.

„Ziariştii trebuie să fie în măsură să raporteze faptele fără teamă că vor fi persecutaţi. În ţări ca Belarus, Birmania, China, Cuba, Eritreea, Iran, Libia, Coreea de Nord, Siria, Venezuela şi Zimbabwe, legi represive limitează serios libertatea de a vorbi şi cei care încearcă s-o facă sunt închişi”, a spus el, citat de Rompres. „SUA condamnă hărţuirea, intimidarea fizică, persecutarea şi alte abuzuri pe care ziariştii, inclusiv bloggerii şi jurnaliştii prin internet le suportă”, a precizat Bush. „Invităm toate guvernele să garanteze drepturile inalienabile ale popoarelor lor între care şi libertatea cuvântului şi a presei”, a adăugat el. Statele Unite se situează pe locul 21 în topul libertăţii presei. (E.F.)