1.Noutati legislative în domeniile de competenta ale Inspectiei Muncii

Hotarârea Guvernului nr. 937 din 7 decembrie 2018 prin care se stabileste de la data de 01.01.2019 salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata, fara a include sporuri si alte adaosuri, la suma de 2080 lei lunar, reprezentând 12,43 lei/ora ( pentru o medie de 167,33 ore/luna). De asemenea, pentru personalul încadrat pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime de cel putin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata, fara a include sporuri si alte adaosuri se majoreaza de la 2080 lei lunar la 2350 lei lunar, reprezentând 14,044 lei/ora.

Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr. 114 din 28 decembrie 2018 stabileste prin art.71 ca derogare de la art. 164 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 , în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul constructiilor, salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata, fara a include sporuri si alte adaosuri , la suma de 3000 lei lunar, reprezentând 17,928 lei/ora. Salariul de 3000 lei lunar se aplica exclusiv domeniilor de activitate prevazute la art. 66 al O.U.G. nr. 114/2018 .

(i) activitatea de construcţii definită la codul CAEN 41.42.43 – secţiunea F – Construcţii;

Articolul 65 al O.U.G. nr. 114/2018 modifica si Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, astfel ca:

“O persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea  universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.

Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier.

Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.”

Articolul 14 alineatul (1), se completeaza cu o noua contraventie:

„nerespectarea de către zilier a perioadei anuale in care se poate presta activitate in regim de zilier se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei.”

De asemenea actul normativ stipuleaza: Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 26 din 18 aprilie 2019, pentru modificarea si completarea unor acte normative modifica Codul Muncii prin introducerea unui nou articol, articolul nr. 147^1 , cu urmatorul cuprins:

„ART. 147^1

(1)  Salariatele care urmează o procedură de fertilizare ,«in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

a)     1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;

b)     2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

(2)  Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii.”

De asemenea, tot prin aceasta ordonanta de urgenta se aduc noi modificari Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, dupa cum urmeaza:

“ Niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul agriculturii, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol; în cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.”

La data de 20 decembrie 2019 se înfiinţează Registrul electronic de evidenţă a zilierilor, ca singura modalitate de transmitere a datelor privind evidenţa zilierilor. Sistemul informatic aferent Registrului electronic de evidenţă a zilierilor se achiziţionează de Inspecţia Muncii, în condiţiile legii. Metodologia de întocmire şi transmitere a registrului electronic de evidenţă a zilierilor, precum şi înregistrările care se efectuează în acesta se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la înfiinţarea registrului electronic de evidenţă a zilierilor.”

Astfel beneficiarii au obligatia :

„a) să înfiinţeze, să completeze şi să transmită Registrul electronic de evidenţă a zilierilor conform metodologiei şi modelului stabilite prin ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale;

b) să transmită Registrul electronic de evidenţă a zilierilor inspectoratului teritorial de muncă, zilnic, înainte de începerea activităţii de către fiecare persoană care urmează să se afle întrun raport de muncă cu beneficiarul;

c) să prezinte Registrul electronic de evidenţă a zilierilor organelor de control abilitate;”

Actul normativ mai stipuleaza ca :

(1)  Remuneraţia primită de zilier pentru activitatea prestată este supusă impozitului pe venit, conform prevederilor  Codului fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)  Calculul, plata şi declararea impozitului pe venit datorat pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilier sunt în sarcina beneficiarului.

(3) Pentru remuneraţia plătită zilierilor, beneficiarul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă prevăzută de codul fiscal.

De asemenea:

(1)  Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri se datorează contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,  conferind zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.

(2)  Calculul, plata şi declararea contribuţiei de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din activitatea realizată de zilieri sunt în sarcina beneficiarului.

(3)  Activitatea desfăşurată în condiţiile prezentei legi nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Acesta se poate asigura optional.

(4)  Activitatea desfăşurată în condiţiile prezentei legi nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(5)  În situaţia producerii unui accident de muncă sau boală profesională beneficiarul este obligat să asigure plata cheltuielilor aferente îngrijirilor medicale necesare.”

Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii,se mai prevede in actul normativ.

De asemenea, au fost extinse domeniile in care se poate presta munca cu zilieri cu o serie de noi activitati ca de ex. catering, restaurante, baruri, spectacole, targuri, etc.

Legea nr. 93 din 6 mai 2019, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care se modifica :

Conditiile  de pensionare prevazute in Codul Muncii astfel:

la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II.

Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menţinut în aceeaşi funcţie maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă.”

De asemenea, actul normativ aduce modificari si Legii nr.279/2005, privind ucenicia la locul de munca, astfel:

Ucenicii care, după perioada de probă, încetează contractul de ucenicie din motive imputabile lor pot beneficia de un alt program de ucenicie numai după o perioadă de 2 ani de la data încetării contractului de ucenicie.

2.  Situatia contractelor colective de munca la 31.05.2019

Numarul total al contractelor colective de munca active la data de 31.05.2019 – 134;

Din care – CCM-uri negociate  la nivelul unitatilor  – de stat      6

–  private 128

Numarul total al contractelor colective de munca inregistrate de la inceputul anului     2019 – 22;

Numarul total al contractelor colective de munca incetate de la inceputul anului 2019 – 26;

3. Situatia conflictelor colective de munca la 31.05.2019

In cursul anului 2019 nu au fost inregistrate conflicte colective de munca.

4. Incalcarea legislatiei muncii sesizata de cetateni în anuI 2019

Inspectoratul Teritorial de Munca Salaj îsi desfasoara activitatea în contextul unui judet cu 5299 angajatori cu un numar de 49003 salariati si 3556 angajatori fara contracte active de munca  ( 31.05.2019 ).

Potrivit prevederilor H.G. nr. 488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric una din atributiile generale este aceea de soluţionare, în limita competenţelor legale, a petitiilor adresate de persoane fizice sau juridice

In acest sens , conform Regulamentului de organizare si functionare propriu Inspectoratul Teritorial de Munca Salaj în cadrul activitatii compartimentului “ Comunicare si Relatii cu Publicul “ asigura primirea si înregistrarea petitiilor, conform Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor .

Cu privire la aceasta atributie , Inspectoratul Teritorial de Munca Salaj a inregistrat in cursul acestui an (la 31.05.2019) un numar total de 31 sesizari din care 21 in domeniul relatiilor de munca si 4 in domeniul securitatii si sanatatii in munca, rezultand ca numarul preponderent este cel al sesizarilor care reclama incalcari legate de prevederile Codului Muncii.

Sesizarile inregistrate au fost transmise : prin posta ,  prin posta electronica, depuse personal la registratura institutiei sau au fost transmise telefonic.

In domeniul relatiilor de munca :

Totalul sesizarilor in domeniul relatiilor de munca , in functie de aspectele sesizate se structureaza astfel :

11 reclama neplata drepturilor salariale si reprezinta 52,4 %

3 reclama munca fara forme legale care reprezinta 14,3 %

5 reclama munca suplimentara, munca in timpul repausului saptamanal si munca in sarbatori legale reprezentand un procent de 23,8%

2 reclama emiterea nelegala a decizei de incetare a contractului de munca si reprezinta un procent de 9,5 %

Ca urmare a sesizarilor inregistrate s-a procedat la efectuare de actiuni de control , cuprinzand atat controale inopinate cat si controale de fond, toate fiind solutionate.

Din verificarile efectuate de inspectorii de munca , majoritatea aspectelor reclamate s-au confirmat , constatandu-se contraventiile , aplicandu-se sanctiuni si dispunandu-se masuri obligatorii cu termene concrete de realizare in vederea inlaturarii deficientelor constatate.

Ponderea ridicata pe care o detin sesizarile care reclama incalcari ale dreptului de remunerare a  lucratorilor este explicata prin faptul ca aceste nerespectari ale prevederilor legale nu sunt sanctionabile si nu constituie contraventie, conform prevederilor Codului Muncii.

Cu toate in Codul Muncii se prevede ca salariul se plăteşte în bani cel puţin odată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, aceasta dispozitie legala  nu se respecta de catre unii angajatori din motive “economice“ chiar daca aceste neajunsuri ii dau dreptul salariatului la actiune in instanta.

Privitor la incalcarea prevederilor privind munca suplimentara, munca in repausul saptamanal, munca in timpul sarbatorilor legale, cu toate ca sesizarile inregistrate sunt in numar mic aceste aspecte sunt frecvent constatate in majoritatea controalelor de fond sau controalelor tematice. Aceste incalcari ale prevederilor legislative constituie contraventii potrivit art. 260 alin.(1) lit. g), i) si j) din Codul ,Muncii , republicat si sunt sanctionate cu amenda . Toate aceste abateri de la prevederile legale urmaresc diminuarea viramentelor catre bugetul consolidat al statului influentand si situatia financiara a  lucratorului pe termen lung.

Munca fara forme legale de angajare este sesizata de catre petenti in numar redus si este facuta numai atunci cand apar disensiuni intre cele doua parti privind plata unor drepturi care nu sunt cuprinse în nici un document .

Munca fără forme legale reprezintă o caracteristică a perioadei de tranziţie şi a devenit, prin consecinţele sale sociale şi economice, un fenomen extrem de nociv. Munca fără forme legale are repercusiuni atât asupra tuturor componentelor :lucrător, angajator, bugetul de stat :

a) persoana care prestează munca fără forme legale este lipsită de protecţie socială

b) angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de al responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta;

c) fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.

Pericolul social al muncii fără forme legale trebuie determinat în raport de consecinţele produse, neîncheierea contractelor individuale de muncă antrenând nu doar lipsirea persoanelor de orice formă de protecţie socială, protecţie împotriva unor accidente de muncă datorate lipsei de instuire, ci şi fraudă fiscală prin eludarea legislaţiei fiscale referitoare la obligaţia reţinerii şi virării contribuţiilor la bugetul de stat.

Dificultăţile cu care s-au confruntat inspectorii de muncă au constat, în principal în:

depunerea de către petenţi a unor sesizări ce cuprindeau date eronate privind sediul societăţii sau chiar denumirea acesteia, sau care nu fac obiectul activităţii noastre;

agresarea verbală a inspectorilor de muncă în timpul efectuării controlului la sediul societăţii;

depunerea de sesizări în care petenţii reclamau drepturi de la, societăţi care şi-au încetat activitatea din diferite motive (dizolvare, faliment, reprezentanţi plecaţi din ţară).

semnatarii petitiilor, aveau incetate contractele individuale de munca la data depunerii sesizarii

Dificultăţile şi/sau motivaţiile precum si constatarile  înregistrate în derularea controalelor efectuate în domeniul relaţiilor de muncă, inclusiv în identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale,de catre inspectorii de munca au fost următoarele:

închiderea punctelor de lucru, fără ca salariaţii să fie înştiinţaţi;

declararea de către angajatori că nu deţin documentele solicitate de inspectorii de muncă datorită deteriorării sau furtului acestora;

situaţii în care agenţii economici cu activitate de producţie care implică mari fluctuaţii de personal, consideră că pentru aşa numitele „perioade de probă” au dreptul să folosească personal fără forme legale de angajare;

refuzul salariaţilor de a da declaraţii asupra starii de fapt, de teama de a nu-şi pierde locul de muncă;

angajatori care preiau de la viitorii salariaţi documentele necesare încheierii contractelor individuale de muncă şi după o anumită perioadă renunţă la serviciile acestora, fără a le încheia forme legale de angajare.

intocmirea de pontaje fictive, fara a evidentia exact timpul de munca prestat de salariat

evidentierea zilelor de concediu in pontaje si state de plata fara a avea la baza solicitarea angajatului

pontarea lucratorilor in concediu fara salar , fara solicitarea acestora cu mentinerea  lor in activitate

folosirea muncii in timpul repausului saptamanal si in timpul sarbatorilor legale fara evidentierea pe pontaje si neacordarea drepturilor cuvenite .

Pe parcursul anului 2019 s-a constatat  un numar mare de nemultumiri privind acordarea diurnei, in domeniul transportului international .In sesizarile depuse de catre conducatorii auto pe lânga neplata drepturilor salariale se reclama si neplata diurnei( din 28 de reclamatii privind neplata drepturilor salariale 7 reclama si neacordarea diurnei ).

In domeniul securitatii si sanatatii in munca :

Sesizarile  inregistrate pe acest domeniu au fost in numar de 4: in 2 cazuri a fost reclamata nedeclararea accidentelor de munca, celelate aspecte sesizate au fost legate de conditiile de munca. In acest sens , inspectorii de munca au efectuat controale la agentii economici unde erau astfel de probleme dispunand masurile obligatorii necesare pentru remedierea  deficientelor , aplicarea de sanctiuni acolo unde a fost cazul si totodata verificarea indeplinirii masurilor la termenele de scadenta.

Aspectele sesizate de catre lucratori si constatarile inspectorilor de munca au fost:

Lipsa apei si a materialelor igienico-sanitare la vestiare

Neefectuarea instructajului specific locului de munca

Lipsa echipamentului de protectie

In activitatea de solutionare a petitiilor , in acest an au fost inregistrate si un numar de 4 sesizari anonime care au fost clasate conform prevederilor art. 7 din Ordonanta nr. 27/2002 iar 2 au fost redirectionate spre alte institutii competente .

Comparativ cu aceeasi perioada a anului  2018 , când au fost înregistrate 28 sesizari,din care 18 în domeniul relatiilor de munca si 4 în domeniul securitatii si sanatatii in munca, una a fost clasata, 5 redirectionate, anul 2019 înregistreaza un trend ascendent al sesizarilor înregistrate .

5. Situaţia accidentelor de muncă înregistrate în anul 2019

În anul 2019 ( primele 5 luni ) s-au înregistrat 12 accidente de muncă cu 12 accidentați, 11 urmate de incapacitate temporară de muncă și unul mortal ( eveniment rutier):

Repartizarea accidentaților în muncă pe sectoare ale economiei naționale, la nivelul județului, este următoarea:

CAEN 24 – Industria metalurgică  = 2 accidentaţi

( 16,6 % din totalul accidentaților );

CAEN 46 – Comerț cu ridicata = 1 accidentat

( 8,3 % din totalul accidentaţilor )

CAEN 31 – Fabricare de mobilă = 3 accidentați

( 25,0 % din totalul accidentaţilor);

CAEN 85 – Învățământ = 1 accidentat

( 8,3 % din totalul accidentaţilor )

CAEN 28 – Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. = 1 accidentat

( 8,3 % din totalul accidentaţilor

CAEN 25 – Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal = 2 accidentați

( 16,6 % din totalul accidentaților );

CAEN 23 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice = 2 accidentați

( 16,6 % din totalul accidentaților );

Accidentați cu vârsta cuprinsă între 21 – 30 ani – 1 caz ( 8,3 % );

Accidentați cu vârsta cuprinsă între 31 – 40 ani – 5 cazuri ( 41,6 % );

Accidentați cu vârsta cuprinsă între 41 – 50 ani – 4 cazuri ( 33,3 % );

Accidentați cu vârsta cuprinsă între 51 – 60 ani – 1 caz ( 8,3 % );

Accidentați cu vârsta mai mare de 60 ani – 1 caz ( 8,3 % ).

Ocupațiile accidentaților sunt după cum urmează:

– muncitor necalificat – 3 cazuri ( 25,0 % din total );

– şofer   – 1 caz ( 8,3 % din total );

– manipulant, forjor, gestionar, încărcător – descărcător, automatist, operator, strungar și șef atelier   –  câte un caz   ( 8,3 % din total fiecare ).

CAUZE

CAUZE DEPENDENTE DE EXECUTANT

Neefectuare la timp de operaţii indispensabile securităţii muncii – 1 caz

Efectuare necorespunzătoare de comenzi, manevre – 3 cazuri

Efectuare necorespunzătoare de poziţionări, consolidări, fixări etc. – 2 cazuri

Căderi la acelaşi nivel prin alunecare – 2 cazuri

Căderi la acelaşi nivel prin împiedicare – 1 caz

CAUZE DEPENDENTE DE MIJLOACELE DE PRODUCȚIE

Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, devieri de la traiectoriile normale

(ex: ale pieselor în mişcare, ale mijloacelor de transport) – 3 cazuri

În județul Sălaj s-au mai produs 7 accidente de muncă cu incapacitate temporară de muncă, lucrătorii accidentați fiind angajați ai unor firme cu sediul în alte județe, acestea se înregistrează la județul unde își are firma sediul.

p.Inspector sef

Adela DURAC p.   Muresan Ovidiu

Inspector sef adjunct RM