Proiect de ordonanta de urgenta pentru consolidarea cladirilor publice

Otet
Amenzi in valoare de 4000 lei si 10 avertismente
18 septembrie 2008
Accident Mirsid
2 Morti si un ranit
21 septembrie 2008

Proiect de ordonanta de urgenta pentru consolidarea cladirilor publice

MDPL„România nu are încă o legislaţie clară privitoare la consolidare clădirilor publice, de aceea am hotărât să înaintăm un proiect de Ordonanţă de urgenţă care să se refere la acesta. În Bucureşti de exemplu, sunt clădiri publice importante care la un seism mai puternic ar putea pune în pericol viaţa a mii de oameni. Trebuia să se facă mai mult în ultimii 18 ani pentru acestea clădiri, mai ales că unele dintre ele au o mare valoare istorică şi arhitecturală. Proprietarii şi autorităţile publice locale sunt primii responsabili pentru situaţia în care ne aflăm acum”, a declarat ministrul Laszlo Borbely, după o vizită în zona Calea Griviţei.

Clădirile de interes public vizate de proiectul de ordonanţă sunt: şcoli, grădiniţe, teatre, cinematografe, săli de spectacole, săli de expoziţii, muzee, spitale, policlinici, centre de plasament şi de asistenţă socială, complexe comerciale, pieţe agroalimentare, unităţi de alimentaţie publică, săli polivalente şi de sport, hoteluri, birouri, sedii ale instituţiilor publice şi ale autorităţilor administraţiei publice, bănci şi instituţii bancare, precum şi altele asemenea, inclusiv clădiri/părţi de clădiri degradate, dezafectate, abandonate.

Ordonanţa vizează luarea următoarelor măsuri: identificarea şi inventarierea clădirilor, notificarea proprietarilor / administratorilor cu privire la obligaţiile care le revin pentru

reducerea riscului de prăbuşire a clădirilor, expertizarea tehnică obligatorie a clădirilor sau după caz, actualizarea expertizelor tehnice

elaborate anterior anului 1996, în scopul încadrării/reîncadrării clădirilor în clase de risc

seismic.

Pentru clădirile de interes public încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic urmează:

– emblemarea clădirilor şi afişarea concluziilor raportului de expertiză tehnică în locuri

accesibile şi vizibile publicului(BULINA)

– după caz, împrejmuirea zonelor de pericol şi sprijinirea temporară a elementelor structurale / nestructurale avariate;

– proiectarea şi executarea lucrărilor de consolidare / desfiinţare parţială / totală după caz,

în conformitate cu concluziile raportului de expertiză tehnică pentru fiecare clădire în parte;

– sistarea furnizării utilităţilor şi suspendarea autorizaţiilor de funcţionare, pe durata executării

lucrărilor de consolidare, respectiv anularea contractelor de furnizare utilităţi şi a autorizaţiilor de

funcţionare în cazul desfiinţării clădirilor;

Ca acţiune cu caracter excepţional, în condiţiile Legii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nr. 33/1994, consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot iniţia procedura de declarare a utilităţii publice pentru lucrări de interes local, în următoarele situaţii:

– refuzul proprietarilor de a acţiona pentru reducerea riscului de prăbuşire a clădirilor de interes public şi care prezintă pericol public, după expirarea termenului maxim prevăzut de ordonanţa de urgenţă.

– insolvabilitatea proprietarilor privind finanţarea măsurilor notificate, la cererea expresă a acestora.

Pentru clădirile de interes public, care sunt monumente istorice, Ordonanţa impune obligativitatea consolidării/punerii în siguranţă însă trebuie aplicată Legea privind protejarea monumentelor istorice 422/2001. Această ordonanţă va obliga proprietarii/administratorii acestor clădiri să ia măsuri de urgenţă.

Nerealizarea sau realizarea necorespunzătoare a măsurilor de reducere a riscului de prăbuşire a clădirilor se constată de către organele cu atribuţii de control ale autorităţilor administraţiei publice locale, în limita competenţelor şi se sancţionează în funcţie de gravitatea faptelor, inclusiv prin sesizarea instanţelor de judecată.

Proiectul este în curs de avizare şi urmează să fie promovat în Guvern

Cu aceeaşi ocazie, ministrul Laszlo Borbely a cerut o mai mare implicare a autorităţilor locale în întocmirea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc, hărţi cu ajutorul cărora pot fi stabilite condiţiile de producere a fenomenelor naturale distructive. „Aceste hărţi trebuiau să fie finalizate încă din 2004 de autorităţile publice locale. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 2005 am iniţiat două programe. Primul program finanţează hărţile de hazard pentru cele 41 de judeţe aflate în curs de finalizare şi totodată 25 de hărţi de risc pilot. Valoarea acestui program este de 2,2 milioane de lei. Prin al doilea program cofinanţăm realizarea hărţilor de risc, însă doar 11 judeţe au solicitat fonduri şi numai pentru trei judeţe putem porni realizarea acestor hărţi de risc întrucât doar acestea au documentaţia completă”,a mai declarat ministrul Borbely.

Comunicat MDPL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.