I. Activitatea de cercetare ştiinţifică

Proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul arheologiei:

⦁ Amprenta antropogenetică a populațiilor locale din preistorie până în evul mediu timpuriu (Sanda Băcueț Crișan, Ioan Bejinariu, Dan Băcueț Crișan, Dan Deac, Horațiu Cociș, Horea Pop, Timea Keresztes). Pentru anul 2021 proiectul s-a concretizat în evaluarea caracteristicilor genetice ale populațiilor medievale (studiu de caz, scheletele umane înhumate în interiorul bisericii medievale dispărute de la Pericei str. Góc, nr. 668) și stabilirea unor legături cu familia Báthory. De asemenea, s-a realizat analiza caracteristicilor antropologice fizice ale populațiilor medievale (studiu de caz, scheletele umane înhumate în interiorul bisericii medievale dispărute de la Pericei str. Góc, nr. 668). Parteneri specializați în acest tip de investigații: Facultatea de Biologie și Geografie (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Departamentul de Arheogenetică – Institutul de Studii Maghiare din Budapesta, Muzeul Județean Mureș

⦁ Neo-eneoliticul în Depresiunea Şimleului (Sanda Băcueț Crișan). Având ca obiectiv cercetarea tuturor aspectelor legate de comunitățile neolitice identificate pe teritoriul județului, în anul 2021 s-a continuat analiza materialului ceramic desenat pentru pregătirea monografiei sitului de la Porț ”Corău”. De asemenea, în cadrul proiectului a fost realizat un studiu pe baza descoperirilor de piese speciale din sit și a fost realizată analiza primară a materialului descoperit pe traseul Autostrada Transilvania în situl de la Zăuan – Dâmbul Spânzuraților.

⦁ Carnea în alimentația comunităților din preistorie la evul mediu timpuriu. Studii de paleofaună pe baza descoperirilor arheologice (Sanda Băcueț Crișan, Ioan Bejinariu, Dan Băcueț Crișan, Dan Deac, Horațiu Cociș, Horea Pop). În cadrul proiectului s-a colaborat cu specialista în paleofaună a Muzeului Județean Satu Mare, în vederea determinărilor paleofaunistice din situri cercetate în ultimii 20 de ani.

⦁ Contribuţii arheologice la cunoaşterea epocii bronzului şi primei epoci a fierului în NV României (Ioan Bejnariu). La această temă de cercetare s-a finalizat textul vol. II al monografiei ”Epoca bronzului în Depresiunea Șimleului. II. Descoperirile de tip Cehăluț – Hajdúbagos”. Tot în cadrul acestei teme au fost pregătite pentru publicare în Acta Musei Porolissensis descoperirile de tip Suciu de Sus – Lăpuș, apărute în partea de nord-est a Sălajului. A fost prelucrat materialul arheologic Wietenberg descoperit la Coșeiu ”Cetate” pentru a fi publicat în perioada următoare. A fost prelucrat (desenat, descris) materialul arheologic provenit din cercetarea unei părți din necropola Bronzului târziu de la Zalău – Valea Miții, ”Dealul lupului / MICHELIN”, anul 2020. La solicitarea specialiștilor Muzeului de Istorie Brașov, au fost documentate descoperiri recente de bronzuri preistorice, respectiv podoabe din aur și argint ce datează din epoca bronzului, în vederea publicării.

⦁ Sacru şi profan la dacii din nord-vestul României (Horea Pop). S-a continuat cercetarea sistematică a sectorului sud-estic al fortificației de pe dealul Cetate/Varhegy de la Șimleu Silvaniei (luna august) în vederea stabilirii detaliilor constructive și cronologice ale elementelor defensive și a elementelor de organizare internă.

⦁ Religia la Porolissum (D. Deac). Este propusă cercetarea aspectelor de religie publică la Porolissum și modul în care materialitatea religiei poate aduce o lumină nouă procesului de retragere romană din Dacia (templul cultului imperial atașat vămii – publicarea cercetărilor din 2014, templul lui Bel, templul lui Liber Pater, templul lui Jupiter Dolichenus, aedes-ul principiei și în final templul dedicat zeiței Nemesis atașat amfiteatrului). Aceste rezultate au fost prezentate la o conferință internațională la Szeged și publicate într-un volum apărut la editura Brill (Leiden-Boston). A fost finalizat manuscrisul variantei publicabile în limba engleză a tezei de doctorat (210 pg.) în cadrul proiectului From the Nile to the Danube. The Isiac Cults in the Roman Provinces of Pannonia, Dacia and Moesia. De asemenea, un alt manuscris finalizat împreună cu editarea ilustrației a fost cel legat de piesele cu caracter militar din categoria instrumenta inscripta descoperite în Dacia Porolissensis (70 pg.) ce va fi publicat în volumul ”Tesserae militares et instrvmenta inscripta à charactère militaire en Dacie romaine (IDR Mil)”. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate la conferința internațională organizată la Szeged – desfășurată online – și în cadrul unui workshop desfășurat la Cluj-Napoca. În cadrul proiectului epigrafic au fost publicate de asemenea și două recenzii în Anglia și Spania, la invitația colegiului editorial al revistelor Classical Review și Archivo ⦁ Español de Arqueología.

⦁ Tetrapylon (D. Deac). Au fost intreprinse cercetări arheologice sistematice în luna septembrie (11 zile) și a fost realizată o prezentare online la Varșovia (Polonia) – interpretarea materialului epigrafic tegular. A fost publicat un raport de cercetare pentru anul 2020 și a fost predat materialul din metal și monedele pentru restaurare, piese rezultate în urma campaniei arheologice din anul 2021.

⦁ Monumente 3D. Documentarea digitală a patrimoniului cultural imobil din Transilvania, Muntenia și Dobrogea. Proiectul, redactat în anul 2021, a fost selectat pentru finanțare de Administrația Fondului Cultural Național (obținând suma maximă alocată, respectiv 70.000 lei). Proiectul este redactat și implementat în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Asociația Eurocentrica, respectiv Asociația Arhaic. Acesta presupune o perioadă de implementare de 11 luni începând cu luna ianuarie a anului 2022 și are ca scop primar documentarea digitală, fotogrammetrică a aproximativ 40 de monumente de pe teritoriul României și crearea unei platforme web care să permită vizualizarea datelor 3D, precum și a informațiilor istorice și de arhivă despre clădirile propuse.

⦁ Proiectul InterReg DaE-L (Danubian E – Landscapes). Proiectul a fost implementat de către Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu alte 25 de muzee din Europa, instituția sus-menționată fiind parte activă din redactarea strategiei pentru zona României. Rolul muzeului nostru în acest proiect este acela de consultant pe probleme de digitizare și organizare infrastructură VR, pentru realizarea expoziției ”Gumelnița 3D”, deschisă publicului începând cu luna ianuarie a anului 2022.

⦁ Contribuţii arheologice privind N-V României în sec. VII-XI. Cercetări în Depresiunea Silvaniei (Dan Băcueț). Proiectul de cercetare vizează problematica locuirii medievale timpurii din zona Depresiunii Silvaniei și legăturile cu zonele învecinate. În cadrul temei generale în anul 2021 au fost avute în vedere următoarele direcții de cercetare:

• problematica mediului funerar din sec. VII-IX, în special formele de manifestare a ritului incinerației. Avem în vedere cimitirul tumular de la Nușfalău Vulpiște/Halmak Pataka, identificarea dispersiei la orizontală a tumulilor și topografia internă a cimitirului. Prin scanări fotogrammetrice s-a dorit identificarea suprafeței reale pe care acest cimitir de incinerație s-a dezvoltat; ceramici cu caracter special: ceramica din pastă caolinică (studiu de caz ceramica din pastă caolinică de la Moigrad-Măgură, investigații de tip formal și structural în vederea exemplificării unor caracteristici locale ale acestui tip de olărie medievală care are rădăcini în perioada arpadiană); caracteristici formale rare/speciale ale unor accesorii vestimentare prezente în inventarul funerar medieval (studiu de caz o cataramă cu formă zoomorfă din cimitirul medieval de la Ip-Dealul Bisericii, investigații de tip formal și comparativ); despre ramura de Pericei a familiei Báthory și spațiul privat de înmormântare (capela familiei) studiu de caz, elementele planimetrice recent identificate ale bisericii medievale dispărute de la Pericei-str. Góc, nr. 668, investigații arheologice realizate împreună cu Timea Keresztes; arhitectura religioasă din perioada medievală existentă în județul Sălaj (studiu de caz bisericile medievale de zid, analize planimetrice, stilistice și structurale); arta funerară renascentistă a familiei Báthory, ramura de Pericei (studiu de caz: reanalizarea, din punct de vedere imagistic, a lespezilor funerare păstrate astăzi în Biserica Reformată din Pericei, prin utilizarea unor metode moderne de scanare fotogrammetrică).

⦁ Monedă și circulație monetară în Evul Mediu sălăjean (Emanoil Pripon). Continuarea temei de cercetare Tezaurele necunoscute ale Sălajului, inițiată în anul 2019. Obiectivul temei: identificarea unor descoperiri numismatice, medievale și premoderne mai vechi, efectuate pe teritoriul județului Sălaj. Din sursele edite studiate până acum, au fost identificate un număr de zece tezaure monetare medievale și premoderne nepublicate, înregistrate ca intrări în patrimoniul Muzeului Național Maghiar din Budapesta, începând cu ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea și până la jumătatea deceniului doi al secolului XX.

⦁ Habitatul rural roman în Dacia Porolissensis / județul Sălaj (Horațiu Cociș). Două au fost direcțiile de lucru asumate în cadrul acestui proiect de cercetare derulat prin Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Prima dintre direcții a constat în diseminarea datelor arheologice înregistrate în cadrul campaniei de cercetări din noiembrie 2020, de la Sânmihaiu Almașului–Dealul Bogatului. Corelarea datelor tehnice cu materialul arheologic, respectiv cu scanările geofizice, a dus la interpretarea structurilor de zid ca fiind parte componentă a unei clădiri de mari dimensiuni, cu două faze, una de piatră și una de lemn, fiind după toate probabilitățile o clădire administrativă tipică așezărilor rurale romane din această parte a imperiului, funcționând în faza de piatră de la mijlocul secolului al II-lea până la retragerea romană. A doua etapă a temei de cercetare a presupus realizarea, în a doua parte a anului, a cercetărilor arheologice propriu-zise. Această etapă a fost derulată în baza parteneriatului de cercetare realizat cu Universitatea Babeș-Bolyai (prof. dr. Sorin Nemeti), sub forma unui șantier-școală, cadru de practică pentru 13 studenți de la universitatea menționată.

⦁ Fortificațiile minore din cadrul frontierei Daciei Porolissensis (H. Cociș). Programul își propune continuarea cercetărilor invazive și non-invazive din cadrul turnurilor de supraveghere și a structurilor mediane din Dacia Porolissensis/județul Sălaj. În urma încheierii proiectului de cercetare, care a corespuns cu parcurgerea și finalizarea studiilor doctorale, în anul 2021 a fost tradusă în proporție de 80% teza de doctorat intitulată Fortificațiile minore din cadrul frontierei Daciei Porolissenssis. Această traducere reprezintă baza lucrării științifice From Macro to Minor Security. Wathctowers, Fortlets and Linear Foritfications on the Frontier of Dacia Porolissensis, lucrare care, în baza unui protocol, va fi publicată în prima parte a anului 2022 la editura Brepols International din Paris, Franța. Procesul de traducere a constat, în anul 2021, în 312 pagini.

⦁ Programul Pixels for Heritage (H. Cociș). Programul de digitizare Pixels for Heritage a patrimoniului construit și a siturilor arheologice, derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, a înregistrat în anul 2021 scanările următoarelor obiective:

1. Biserica de lemn din Hida, jud. Sălaj) – in parteneriat cu Ambulanța pentru Monumente Nord-Vest.
2. Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, jud. Hunedoara – în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului.
3. Biserica de piatră de la Densuș, jud. Hunedoara – în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului.
4. Castrul roman de marș de la Naidăș, județul Caraș-Severin – în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului.
5. Cetatea bizantină de la Nufăru, jud. Tulcea – în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României. Total zile de teren: 9 zile.

⦁ Podoabe vestimentare și bijuterii în ambientul nobiliar transilvănean. Perioada Principatului (Timea Keresztes). Subiectul are ca scop formarea unei imagini de ansamblu asupra podoabelor și elemententelor de vestimentație nobiliară, prin prisma a două direcții: contextul economic, politic și social al perioadei Principatului, studii de caz pe materialul muzeal sau arheologic-funerar. În anul 2021 au fost documentate caracteristicile formale rare ale unor accesorii vestimentare prezente în inventarul funerar medieval (studiu de caz o cataramă cu formă zoomorfă din cimitirul medieval de la Ip Dealul Bisericii).
De asemenea, s-a colaborat cu specialiști din muzeu și din alte instituții similare în activitățile privind cercetarea și documentarea ramurii de Pericei a familiei Báthory și spațiul privat de înmormântare (capela familiei), a arhitecturii religioase din perioada medievală existentă în județul Sălaj, respectiv a ceramicii din pastă caolinică (studiu de caz ceramica din pastă caolinică de la Moigrad Măgură).

⦁ Cultic versus casnic în ceramica neolitică și eneolitică din Depresiunea Silvaniei (Anamaria Elekes). În anul 2021 s-a realizat analiza, din punct de vedere tipologic și stilistic, a ceramicii neolitice și eneolitice din Depresiunea Silvaniei, în vederea realizării unei baze de date statistice a materialului ceramic. S-a procedat la colaborarea, prin intermediul școlii doctorale din cadrul ”Universității 1 Decembrie 1918”, cu Laboratorul de Investigații și Datare Radiocarbon din Poznan, Polonia pentru realizarea de datări C14 a materialelor osteologice provenite din săpăturile de la Zăuan, campania 2021, rezultate ce vor fi valorificate în cadrul temei de cercetare.

Program de cercetare arheologică sistematică

1. Cetățile necunoscute ale Sălajului – Săpătură sistematică Șimleu Silvaniei – Cetate (Várhegy). Responsabil Horea Pop, membru în colectiv Timea Kerestez.
2. Săpături arheologice sistematice Cornești, com. Orțișoara, jud. Timiș, punct ”Iarcuri” (responsabil Ioan Bejinariu) în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Banatului, Timișoara.
3. Tetrapylon-Romita (D. Deac, H. Cociș) în colab. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Universitatea Bayreuth, Germania).
   4 Diagnostic arheologic Sânmihaiu Almașului-Dealul Bogatului, așezarea romană Parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca și Muzeul Național de Istorie a Banatului, Timișoara.
   5.Tărtăria – Podul Tărtăriei Vest (H. Cociș ) realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, a implicat participare la cercetările sistematice non-invazive din cadrul șantierului arheologic de la Tărtăria, punct Podul Tărtăriei Vest R, în vederea scanării integrale, cu ajutorul detectorului de metale, a suprafaței sitului – nivelul vegetal, pentru recuperarea pieselor arheologice dislocate de procesele agricole, creearea unei hărți a densității lor în baza datelor GIS, respectiv scanarea fotogrammetrică a suprafeței sitului. Totodată, au fost realizate demersurile necesare achiziționării datelor LiDAR care includ situl și care integrează peisajul pe o suprafață de 50 km pătrați.
4. Diagnostic arheologic Stârciu-Dealul lui Bențan (responsabil Horia Pop) – recuperarea unui tezaur dacic de monede romane.
5. Diagnostic arheologic Stâna-Dealul Mielei (responsabil Horia Pop) – verificarea unor descoperiri realizate cu detectoarele de metale.
6. Diagnostic Șimleu Silvaniei-Observator (responsabil Horia Pop) – verificarea situației arheologice a unor descoperiri realizate cu detectoarele de metale.
7. Evaluare de teren Nușfalău Barátrét (responsabil Dan Băcueț Crișan) – identificare Mănăstirea Paulină.

Programul Repertoriul arheologic al judeţului Sălaj:

Au fost realizate fișe de sit pentru siturile nou identificate sau verificate pe parcursul anului și au fost amplasate pe hărți. A fost completată baza de date pentru arheologie care cuprinde toate fișele de sit cunoscute precum și rapoartele de cercetare. Au fost realizate cercetări arheologice de suprafață cu trasarea noilor descoperiri și a siturilor cunoscute anterior.

• situri noi indentificate – 4
• situri verificate – 8 tumuli, monumente documentate – 29
• realizare fișe de sit – 22 fișe
  TOTAL situri amplasate pe planuri: 8 situri

Programul de cercetare arheologică preventivă – 34 de contracte

1. Diagnostic intruziv Șoseaua de centură a municipiului Zalău, lotul 2.
2. Cercetare arheologică preventivă și supraveghere de specialitate la Zalău, V. Miții.
3. Cercetare arheologică preventivă Autostrada Transilvania, Sutor – Topa Mică, lot 3B1, sit 1.
   4 Cercetare arheologică preventivă Autostrada Transilvania, Sutor – Topa Mică, lot 3B1, sit 3.
4. Cercetare arheologică preventivă Autostrada Transilvania, lot 3B2, tronson Sutor – Poarta Sălajului, sit 1.
   6.Cercetare arheologică preventivă Autostrada Transilvania, lot 3B2, tronson Sutor – Poarta Sălajului, sit 3.
5. Cercetare arheologică preventivă Autostrada Transilvania, lot 3B5, tronson Nușfalău- Suplac, sit 2
6. Supraveghere arheologică la Badon.
7. Supraveghere arheologică Borla.
8. Cercetare arheologică preventivă Zalău – Valea Miții ” Genius SRL”, amenajare stație de betoane.
9. Supraveghere arheologică Zalău – Valea Miții.
10. Cercetare arheologică preventivă, Hereclean La Toduț.
    13 Diagnostic intruziv – Autostrada Transilvania, sector 3B5, groapa de împrumut din Marca.
11. Supraveghere arheologică Orange, loc. Vârșolt și Crasna.
12. Cercetare arheologică preventivă Zimbor – Biserica Reformată.
    16 Supraveghere arheologică Crișeni – Orășel.
13. Supraveghere arheologică Badon.
14. Supraveghere arheologică Zalău – Hatlo.
15. Supraveghere arheologică Romita.
    19 Cercetare preventivă Pericei, Str. Góc, nr. 668.
16. Diagnostic intruziv – Șoseaua de centură a municipiului Zalău – zona Poligon.
17. Cercetare arheologică preventivă Șoseaua de centură a municipiului Zalău – zona Poligon.
18. Cercetare arheologică preventivă Crișeni.
19. Diagnostic intruziv Moiad.
20. Diagnostic intruziv Șimleu Silvaniei.
21. Supraveghere arheologică Zalău – Biserica Reformată.
22. Cercetare arheologică preventivă Crișeni – Orășel.
23. Cercetare arheologică preventivă Șimleu-Silvaniei, str. G. Coșbuc, nr.9,
24. Cercetare arheologică preventivă Șimleu-Silvaniei, str. Tudor Vladimirescu.
25. Supraveghere arheologică Hereclean.
26. Cercetare arheologică preventivă Badon,
27. Supraveghere arheologică Șimleu Silvaniei, str. Simion Bărnuțiu.
28. Supraveghere arheologică Șimleu Silvaniei, str. Simion Bărnuțiu .
29. Supraveghere arheologică Șimleu Silvaniei, str. Simion Bărnuțiu.
30. Cercetare arheologică preventivă Badon – La răstignire.

Rezultate notabile:
⦁ Stabilirea unor colaborări cu muzee, institute de cercetare, universități din țară și străinătate în vederea realizării de analize interdisciplinare: datare C14, izotopi, ADN, investigații geofizice. Toate aceste investigații sunt extrem de costisitoare (de exemplu o probă ADN costă 4000 Euro și au fost recoltate 14 probe).
⦁ Realizarea a 34 de contracte de cercetare arheologică preventivă generatoare de venituri și bunuri de patrimoniu care au intrat în patrimoniul cultural al județului.
⦁ Salvarea în format digital 3D a unor monumente de rang național, regional sau local.
⦁ Semnificativ este efortul pentru obținerea finanțării AFCN, cu suma maximă (70.000 lei) pentru un proiect care se va derula în anul 2022 și care are ca temă digitalizarea unor elemente de patrimoniu construit din Transilvania, Muntenia și Dobrogea.

Proiecte de cercetare științifică în domeniul istoriei:

⦁ Migrația transnațională, transformări în mediul rural, consum cultural și bătrânețe (Valer Cosma). Documentarea în teren a vizat următoarele teme: efectele migrației asupra comunităților rurale, transformările comunităților în comunism și postcomunism, producția și consumul cultural în funcție de generații, munca și rolurile de gen în gospodării, bătrânețea. (35 interviuri și 350 de notițe, 30 zile de teren).
⦁ Orașul Șimleu Silvaniei între modern și contemporan (Marin Pop). La această temă, a fost realizată muncă de documentare și cercetare arhivistică în vederea realizării expoziției fotodocumentare cu același nume, precum și elaboararea unor articole științifice.
⦁ Enciclopedia publicațiilor științifice și a revistelor de cultură din România (responsabil pentru jud. Sălaj, Marin Pop). Proiectul este inițiat de către Academia Română, coordonator pentru Transilvania acad. Ioan Bolovan. Au fost întocmite fișe pentru următoarele publicații științifice și reviste de cultură din Sălaj: Acta Musei Porolisseinsis (1977- prezent); Păstorul sufletesc (1906 – 1931); Școala Noastră (1924 – 1940); Alexandru Vlahuță (1923); Stropi de rouă (1937 – 1938); Flori de Crin (1932 – 1936; 2001 – prezent); Țara Silvaniei (1940).
⦁ Preoți și dascăli sălăjeni în închisorile comuniste (Marin Pop). Cercetare la Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Au fost studiate 30 de dosare, la temele de cercetare „Preoți și dascăli sălăjeni în închisorile comuniste” și „Grupul anticomunist de pe Valea Barcăului condus de Țicuș Alexandru”.
⦁ Orașul Șimleu Silvaniei între modern și contemporan (Marin Pop). La această temă, s-a realizat muncă de documentare și cercetare arhivistică, în vederea realizării expoziției fotodocumentare cu același nume și elaboararea unor articole științifice.
Rezultate notabile:
⦁ Redactarea și obținerea finanțării nerambursabile de la Administrația Fondului Cultural Național pentru proiectul „Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere”.
⦁ Premiul pentru cea mai bună culegere de documente acordat lucrării Corneliu Coposu sub lupa Securității. Declarații, corespondență, conferințe și scrieri inedite, autor M. Pop, apărut la Editura Vremea, București, 2020, în urma derulării concursului național inițiat de „Fundația Culturală Memoria” din București.

Cercetarea ştiinţifică în domeniul etnografiei şi socio-antropologiei:
⦁ Ceramica centrului de olari Tihău (Emanoil Pripon, Szabo Attila). Documentarea pentru volumul Ceramica centrului de olari Tihău și redactarea volumului (cadrul geografic, istoricul cercetărilor, informații despre procesul de lucru, sursele de lut, aria de distribuire a produselor, familii de olari, selectarea fotografiilor pentru decupare, întocmirea repertoriului decorului și a categoriilor de vase realizate la Tihău). A fost realizată expoziția Ceramica centrului de olari Tihău și publicat catalogul.
⦁ Ceramica populară din Transilvania (sec. XVIII-XX), cu specială privire la centrele de olari Zalău, Turda și Cluj. (Emanoil Pripon). Documentare în patrimoniul altor instituții muzeale: Muzeul Național de Artă București, Muzeul Municipiului București și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca; documentare în depozitele de patrimoniu, expoziția de bază și în Registrele de inventar ale Muzeului Memorial Octavian Goga din Ciucea; documentare în colecții particulare.
⦁ Ceramica de Zalău în colecții muzeale și private (Attila Szabo). Documentare la Muzeul din Debrețin, pentru o expoziție care va fi organizată la Budapesta, fiind identificat piesele de Zalău. Au fost identificați colecţionarii din Ungaria care sunt de acord să contribuie cu piese la expoziţie. La Muzeul Ţăranului Român s-a efectuat documentarea în depozite, s-au identificat piese aparţinând unui „fond stilistic comun” (Turda – Zalău – Cluj), şi câteva piese de Zalău. În zona Călata au fost documentate mai multe colecţii şi identificate piese în proprietate privată.
⦁ Trecut şi prezent în arhitectură, habitat şi locuire rurală (judeţul Sălaj). Proiectul a vizat cercetarea de teren centrată pe arhitectură tradițională, locuire și elemente de dinamică arhitecturală în satele de pe Valea Barcăului. Concret, s-a urmărit radiografierea obiectivelor arhitecturale din satele cercetate și observarea dinamicii arhitecturale, între tradițional și modern. Au fost realizate înregistrări cu subiecții, cu predilecție pe teme de arhitectură, dar și pe teme conexe. În paralel, au fost realizate sute de fotografii cu case vechi, anexe gospodăreşti, interioare, detalii de arhitectură, ansambluri sătești. De asemenea, au fost documentate vizual fotografiile de epocă, respectiv: fotografii de familie, cu case vechi care au aparţinut celor intervievaţi (pentru a avea un model de tip de construcţie), fotografii cu satul. S-a realizat o amplă documentare bibliografică referitoare la arhitectura tradițională, dar și la metamorfozele acesteia în modernitate (volume tipărite sau din mediul online). S-au făcut o serie de transcrieri ale materialelor culese în teren, primând transcrierile necesare pentru acoperirea și susținerea subiectelor pe care s-au centrat studiile programate. Metodele de cercetare aplicate au fost din sfera anchetei de teren (chestionar directiv și semidirectiv, interviu, povestire autobiografică) și de interpretarea datelor (transcrierea datelor și interpretarea lor).
⦁ Repere identitare sălăjene: sate și țărani (Camelia Burghele):
Subtema 1: Sumna și povestea ei
Subtema 2: Păretarele cu mesaj
Cele două subiecte de studiu își au locul și în tema generală de cercetare, pentru că sunt repere identitare sălăjene, dar și în etapa de documentare și pregătire a celor două expoziții cu subiectele respective. Au fost redactate fragmente din viitoare materiale mai ample și au fost transcrise o serie de informații din teren.
⦁ Podoaba în satul tradițional sălăjean (Olimpia Mureșan) – în anul 2021 au fost realizate cercetaări în teren și documentarea temei.
TOTAL: teren 117 zile, 25 de localități, 186 interviuri.
Cercetarea fenomenului artistic contemporan

⦁ Cercetarea colecţiei Szabó Vilmos la Zalău (Attila Szabo). S-a realizat fotodocumentare pe segmente de colecţie (după tehnică) precum și inventarul fizic al colecției.

⦁ Artă sălăjeană, artiști sălăjeni (Attila Szabo). Participare la simpozioanele de creaţie şi la expozițiile acestora din Sălaj în scopul documentării și dezvoltării patrimoniului muzeal. Completarea bazei de date despre artişti, opere, portofolii, interviuri prin participare la tabere de creație și documentare îin expoziții personale sau de grup (4 simpozioane: Jebucu, Stana, Șamșud, Rimetea).

Rezultate notabile
⦁ Publicarea celui de al doilea volum din cadrul proiectului de documentare a arhitecturii și locuirii rurale sălăjene, respectiv cel privitor la Valea Someșului.
⦁ În domeniul cercetării ceramicii populare sălăjene, cercetarea de teren axată pe centrul de olari Tihău a fost un proiect important întrucât a reușit să documenteze aspecte importante privind destinul celui mai important centru de olari români din județul Sălaj. Cercetarea de teren s-a derulat atât în satul Tihău, cât și în satele de pe Valea Almașului, Agrijului, Someșului, acestea fiind zonele de răspândire a ceramicii de Tihău.

II. Activitatea de comunicare şi valorificare ştiinţifică a rezultatelor cercetării şi patrimoniului muzeal

⦁ Editarea numărului XLII/2020 al revistei Acta Musei Porolissensis, revistă cotată CNCS-C, la care au colaborat specialişti de prestigiu din ţară;
⦁ Au fost redactate 80 articole şi studii, recenzii privind rezultatele cercetărilor ştiinţifice, rapoarte de cercetare arheologică, acestea fiind publicate sau în curs de publicare în reviste de specialitate.
⦁ Au fost elaborate un studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic şi 34 rapoarte de descărcare de sarcină arheologică, supraveghere şi evaluare de teren.

Volume publicate sau în curs de publicare:

1. Ioan Bejinariu, Epoca bronzului în Depresiunea Șimleului. II. Descoperirile de tip Cehăluț – Hajdúbagos din Bronzul târziu – volum monografic (finalizat textul și aparatul critic).
2. Așezările culturii Cruceni – Belegiś din Banatul românesc”, autor Alexandru Szentmiklosi, Ioan Bejinariu – editor și Cuvânt înainte, Editura Mega septembrie 2021 (finanțare Muzeul Național de Istorie a Banatului Timișoara).
3. L. Keve, D. Băcueț-Crișan, I. Stanciu, Fl. Mărginean (Editori), Exploring dwellings and manufacturing spaces in the medieval context (7th–14th centuries). Proceedings of the International Conference Exploring Dwellings And Manufacturing Spaces In The Medieval Context (7th–14th Centuries). Târgu Mureș, 27th–30th October 2020. Seria ORBIS MEDIAEVALIS, III, Cluj-Napoca, 2021 (300 pagini, sub tipar la Editura Mega).
4. Horațiu Cociș, Minor Fortifications from the Frontier of Dacia Porolissensis (traducere text pentru publicare).
5. Camelia Burghele, Olimpia Mureșan, Marin Pop, Case, oameni și povești. Arhitectură și locuire pe Valea Almașului – Sălaj, Editura Mega, Cluja Napoca. Cataloage, broșuri, pliante:

Cataloage:
1 T. Keresztes, D. Băcueț-Crișan, Biserici medievale de zid. Ghid de prezentare generală, Cluj-Napoca, 2021, Editura Mega, 2021.

2. Emanoil Pripon, Szabo Attila, Ceramica centrului de olari Tihău, Editura MEGA Cluj- Napoca, Editura Porolissum Zalău, 2021.

Pliante, broșuri: 3

⦁ Specialiştii muzeului au participat la 18 sesiuni de comunicări ştiinţifice cu caracter internaţional, la 22 de manifestări ştiinţifice naţionale.

Programul expoziţional:

Realizările de excepție din cadrul programului de valorificare expozițională sunt:

⦁ Inaugurarea turului virtual O plimbare prin centrul Zalăului de la începutul secolului XX, în sala Clio High Tech. Acesta este cel de al doilea tur cu echipamente VR, muzeul nostru fiind singurul din țară care ofertează două astfel de experiențe bazate pe utilizarea tehnologiilor moderne în valorizarea patrimoniului cultural.
⦁ Inaugurarea la nivel național a programului VReau la muzeu care se bazează modelarea 3D și organizarea, într-o aplicație creată de noi, a unor expoziții de realitate virtuală cu piese ale muzeelor din țară, vizitabile prin intermediul echipamentelor VR puse la dispoziție de muzeul nostru. În anul 2021 au fost organizate expoziții VR la Buzău, Câmpulung Muscel și Timișoara. Muzeul nostru este singurul din țară care derulează un astfel de program bazat pe digitizarea patrimoniului muzeelor din țară.
⦁ Participarea la proiectul național Muzeele contează! inițiat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România. Muzeul nostru a organizat un stagiu de practică la care au fost invitați Dacian Cioloș, europarlamentar și Anca Dragu, președintele Senatului României. Stagiul a constat în realizarea și vizitarea propriilor expoziții VR cu modele 3D ale pieselor din colecțiile noastre, reunite după un concept al practicanților.

Expoziţii temporare realizate la sediu sau online: 13 expoziții fizice; 25 de expoziții online

Expoziții temporare organizate în alte locații: 11

⦁ Expoziții realizate la sediu (în cadrul programului Beciul Cultural):

1. Bravo, ai stil medieval! Bijuterii și accesorii vestimentare de pe teritoriul Sălajului – o incursiune în lumea medievală prin intermediul accesoriilor vestimentare și reconstituirilor vizuale.
2. Din os și corn. Piese arheologice preistorice din materii dure animale. Expoziția a presupus prezentarea tehnicilor și tipurilor de piese confecționate în preistorie din materii dure animale (os și corn).
3. Lux in Tenebris – Incursiune în lumea bisericilor de zid sălăjene. Au fost expuse artefacte descoperite în urma săpăturilor arheologice, fotografii ale monumentelor respective cu focusări pe elementele arhitecturale componente, scanări 3D, imagini generale din dronă.
4. Sumna sălăjeană și povestea ei
5. De diuăki și pă orândă. Practici magico-religioase de pe Valea Someșului. Expoziția s-a axat pe reconstituirea unui ritual magico-terapeutic de tipul descântatului dă diuăki.
6. Prestigiu sau kitsch? Expoziție privind elementele (accesorii vestimentare, podoabe, veselă) de prestigiu care confereau un anumit statut elitelor locale dacice și care reprezentau elementele de diferențiere socială față de populația locală.
7. Ceramica centrului de olari Tihău, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
8. Magia antică la Porolissum. Sanctuarul Mithraic. Expoziția a presupus reconstituirea butaforică a unui sanctuar mithraic precum și a unei camere de expunere cu geme romane legate de practicile magice din nord-vestul Daciei Porolissensis.
9. Turismul natural și transformarea peisajului. Expoziția s-a axat pe analiza dezvoltării industriei ospitalității în perioada regimului comunist, dar și pe impactul acesteia asupra peisajului natural.
   ⦁ Expoziții online:
10. Artizanii epocii bronzului. Meșteri, cunoștințe, metode și produse.
11. Expoziţie retrospectivă: Un muzeu pentru toţi, organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Bolilor Rare.
12. Un mărțișor în dar, organizată cu ocazia Zilei de 1 Martie, în parteneriat cu Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă ”Speranța”, Zalău și Asociația ”Plai Transilvan”.
13. Oamenii Porolissum-ului. Expoziția s-a bazat pe realizarea unei serii de fotografii folosind metoda RTI (reflectance transformation imaging) după reprezentări umane de pe monumentele funerare descoperite la Porolissum. Aceste imagini au fost încărcate pe platforma online a MJIAZ ( 8 piese)
14. Reconstituirea 3D a așezării de la Porolissum. Proiectul expozițional, demarat în 2020, își propune să reconstituite clădire cu clădire toate edificiile cercetate în totalitate sau parțial în format 3D de la Porolissum, cu încărcare ulterioară pe echipamentele VR. În anul 2021 au fost reconstituite 6 obiective.
15. O călătorie virtuală în lumea satelor medievale timpurii din Depresiunea Silvaniei.
16. 24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.
17. Iuliu Maniu – Sfinxul de la Bădăcin.
18. George Pop de Băsești (1835-1919) – personalitate marcantă a Sălajului istorc.
19. Mișcarea culturală feministă din Sălaj.
20. Victor Deleu (1876-1940) – 145 de ani de la naștere.
21. Istoria Tricolorului.
22. Dascăli de altădată. Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni.

⦁ Muzeul în stradă – Program expozițional bazat pe organizarea expozițiilor fotodocumentare pe gardurile muzeului:
⦁ Revizitând Răscola din 1907.
⦁ Pe linia galbenă – expoziția valorifică materialul vizual documentat și realizat în rezidență artistică din anul 2020 centrată pe ideea de explorare și valorizare a orașului Zalău.
⦁ Fețele migrației – expoziția a fost organizată în cadrul unui proiect național coordonat de Departamentul pentru românii de pretutindeni, muzeului fiindu-i solicitată participarea prin intermediul Instituției Prefectului județul Sălaj
⦁ Vasile Lucăcel, artistul plastic – organizată cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea MJIAZ.

⦁ Materiale video legate de istoria locală:
Minutele istoriei: 12 episoade
Ianuarie: Strada Corneliu Coposu
Februarie: Sfârșitul tragic al marelui om politic Iuliu Maniu
Martie: Parcul Szikszai din Zalău
Aprilie: Sala Transilvania Zalău
Mai: Fântâna Gorgana – locul morții lui Simion Bărnuțiu
Iunie: Monumentul Eroilor din Zalău
Iulie: Protopopul Valentin Coposu – 80 de ani de la moarte
August: Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău
Septembrie: Dezvelirea bustului lui Simion Bărnuțiu în fața liceului care-i poartă numele – Șimleu Silvaniei, 7 septembrie 1930
Octombrie: Cazarma „General Dragalina” din Zalău
Noiembrie: Monumentul sergentului-erou Ilie Popa din Jibou
Decembrie: Casa în care a locuit Gheorghe Pop de Oarța, primul prefect al Sălajului după Marea Unire

⦁ DigiHistory – Program de expoziții online bazat pe expunerea pe platforma internațională Sketchfab a modelărilor tridimensionale a bunurilor de patrimoniu:
În cadrul programului s-a realizat scanarea fotogrammetrică și modelarea 3D a 189 de piese, dintre care 68 sunt cuprinse în expoziții online pe pagina Web a muzeului:
⦁ Neolitic 3D – primii olari
⦁ Ceramica din epoca bronzului (I)
⦁ Ceramica din epoca bronzului (II)
⦁ Etnographica 3D – Ceramica olarilor din Sălaj. Recuperare patrimonială și valoare identitară: colecția de ceramică a muzeului, într-o contextualizare antropologică
⦁ Lăzi de breaslă
⦁ Floarea spăcelului sălăjean
⦁ Etichetând romanii. Mărci de proprietate militară din zona nord-vestică a Daciei romane
⦁ Dacica 3D – Oalele-recipientele dacice pentru preparat hrana
⦁ Colecția de artă plastică de secol XX

⦁ Expoziţii realizate în alte locaţii:

1. Batavii din diaspora/Batavians abroad. În cadrul expoziției propuse de curatorul muzeului Dr. Marenne Zandstra Museum Het Valkhof, Neijmegen, Olanda, a fost realizat un model 3D al diplomei militare descoperite la Porolissum care are inscripționată cea mai timpurie atestare a orașului roman Noviomagus (Neijmegen).
2. Colaborare la expoziția Archaeological Treasures of România. Dacian and Roman Roots organizată la Madrid de Muzeul Național de Istorie a României
3. Descoperiri arheologice la Zalău – Michelin/Dealul Lupului organizată la sediul Michelin SA
4. Expoziția fotodocumentară Revizitând Răscoala țărănească de la 1907, itinerată la Muzeul de Istorie „Vasile Pârvan” din Bârlad
5. Anonimii migrației, itinerată la București, în cafeneaua Londohome
6. Șimleu 770. Orașul Șimleu între modern și contemporan, organizată la „Casa Maniu” din Șimleu Silvaniei
7. Dealul melcilor – Expoziţie cu realizările artistice ale simpozioanelor de artă de la Stana (2016-2021), organizată la Galeria Bartok, Budapesta
8. Expoziția simpozionului de creație de la Jebucu – 26 ani. Galeria Bartok 1, Budapesta
9. Retrospectiva Nagy Albert – colaborare cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
10. Vase de sărbătoare – segment expozițional cu piese ceramice de Zalău din colecții private, organizată la Tata, Ungaria
11. Comitatul Sălaj în vremea lui Petri Mor

⦁ Clio Explorer – Program de valorificare online a rezultatelor cercetărilor științifice

Camelia Burghele, Ecologie și activism de mediu, avant la lettre
Emanoil Pripon: De la talerul – leu olandez, la moneda românească de astăzi (leul).
Horea Pop, Time Team – O incursiune în munca de arheolog.
Dan Băcueț, Departe de lume. Despre amenajările rupestre cu caracter creștin de la Jac (com. Creaca)
Horațiu Cociș – Archaeo Air – Sălaj: realizarea unor cadre video aeriene asupra unor situri arheologice reprezentative din județul Sălaj
Teodora Jugrăstan, Anamaria Elekes, Artefact+Restaurare, o ecuație patrimonială
Anamaria Elekes, Artefact+Restaurare, o ecuație patrimonială
Minorica Panc, Artefact+Restaurare, o ecuație patrimonială
Sanda Băcueț Crișan, Tehnici vechi. Rețete actuale. Despre producerea gudronului de mesteacăn
Teodora Jugrăstan, Artefact+Restaurare, o ecuație patrimonială
Ioan Bejinariu, Contribuții arheologice la cunoșterea epocii bronzului și a primei epoci a fierului
Valer Cosma , Bătrânețe și migrație în ruralul sălăjean
Marin Pop, Colectivizarea agriculturii în Sălaj, între propagandă și realitate
Olimpia Mureșan, Troițele și porțile de lemn de pe Valea Almașului – elemente de identitate locală
Attila Szabo, Simpozioanele de creaţie artistic – plastică. Proiecte viabile pentru artişti plastici
Attila Szabo, Utilităţi alternative în ceramica populară – vase de sărbătoare

Întreg programul expozițional s-a bazat pe identificarea permanentă și dezvoltarea unor modalități mai facile și atractive de valorificare pentru public a patrimoniului muzeal și a rezultatelor cercetărilor științifice, modalități adaptate la contextul pandemic.

IV. Activitatea de creștere a colecțiilor, evidenţă, clasare, restaurare şi conservare a patrimoniului muzeal

⦁ A fost finalizat procesul de reverificare a inventarelor bunurilor culturale aferente colecţiilor și întocmirea listelor de gestiune. A fost realizată verificarea prin sondaj a inventarelor bunurilor de patrimoniu de către Comisia de verificare a inventarelor. A fost finalizată organizarea depozitului de artă în noul spațiu închiriat pe durata lucrărilor de reabilitare a Galeriei de Artă ”Ioan Sima”.
⦁ Au fost întocmite un număr de 275 dosare de clasare pentru piese din colecţiile arheologie şi etnografie, au fost realizate 210 de fişe analitice de evidenţă pentru piesele de arheologie şi artă plastică, istorie și etnografie, numismatică au fost întocmite 90 de dosare de restaurare.
⦁ Au fost restaurate 223 de piese din bronz şi fier, provenite din cercetările arheologice, 7 piese numismatice.
⦁ Au fost restaurate 92 de piese din material ceramic provenite din cercetările sistematice și preventive.
⦁ S-a realizat conservarea curativă a pieselor ceramice provenite de pe șantierele de la Zăuan, Pericei, Sutor și Sânmihaiu Almașului.
⦁ S-a realizat conservarea curativă a 15 piese din colecțiile de lemn și textile a fondului etnografic.
⦁ Au fost întocmite 1348 de fişe de conservare pentru patrimoniul arheologic, etnografic și de artă.
⦁ Au fost introduse în inventare un număr de 1.300 de poziţii, reprezentând artefacte rezultate din cercetări, respectiv achiziţii, și au fost digitalizate registrele 2020 (parțial) și 2021.

Realizări notabile
⦁ Colecția de ceramică de Zalău formată din 50 de piese de Zalău de secol XIX și alte 10 piese realizate în alte centre de olari a fost o achiziție unică în istoria muzeului, aceste piese fiind foarte rare în colecții private și în gospodăriile sătești sălăjene sau clujene. Chiar și piața de antichități oferă foarte rar piese de acest gen, iar oportunitatea de a fi achiziționate de un muzeu este deosebit de rară. Importanța colecției stă în faptul că piesele sunt reprezentative ca decor pentru prima perioadă a secolului XIX – decor de influență posthabană – iar starea lor de conservare este foarte bună. Importanța achiziției este dată și de faptul că muzeul deține un număr relativ mic de piese ceramice de Zalău de secol XIX, iar aceste bunuri completează considerabil lotul de ceramică zălăuană, o marfă, considerăm noi, reprezentativă pentru identitatea culturală locală, istoria și arta populară locală, recunoscută și în context național, internațional.
⦁ Inițierea unui protocol de colaborare cu Spitalul de Urgență Zalău în vedere realizării de radiografii pentru piesele din fier care intră în procesul de restaurare (în anul 2021- 36 de piese).
⦁ Organizarea și realizarea cadastrului temporar electronic de piese privind locul acestora în depozitul de artă.

V.Activităţi de promovare şi valorificare a patrimoniului cultural adresate comunităţii locale

Oferta educaţională – ateliere interactive organizate în fiecare zi de vineri a săptămânilor din ciclul anului şcolar:
⦁ Povestea scrisului – Scribul (parteneriat cu Școala Gimnazială ”Corneliu Coposu” Zalău) – au fost derulate 11 ateliere.
⦁ În așteptarea Crăciunului (parteneriat cu Școala Gimnazială ”Corneliu Coposu” Zalău) – au fost derulate 5 ateliere.

Proiecte de pedagogie muzeală:
⦁ Vacanţa la muzeu – program educaţional derulat pe parcursul lunii iulie (4 activități)
⦁ Un muzeu pentru toți – program de educaţie muzeală realizat în cadrul unui parteneriat cu Centrul Pilot de Referință pentru Boli Rare NoRo Zalău (2 activități).
⦁ Speranța la muzeu – program de educaţie muzeală realizat în cadrul unui parteneriat cu Şcoala pentru Educaţie Incluzivă ”Speranța”, Zalău (4 ateliere).
⦁ Cinema la Muzeu – 2 întâlniri.
⦁ Realizare clasa MUZEU pentru activități online pe google clasroom.
⦁ Susținerea a 2 activități destinate persoanelor vârstnice în cadrul unui parteneriat cu Centrul Tinerețe fără bătrânețe.
⦁ Istoria trecutului văzută prin ochii copiilor din prezent – parteneriat cu Școala Gimnazială ”Gh. Lazăr” – 1 activitate cu tema Izvoarele nescrise.

Simpozion de creație artistică la Stana:

• organizarea și derularea activităților, cu participarea unor artiști din țară și străinătate
• creșterea colecției de artă contemporană cu 10 lucrări donate de artiștii participanți

Program de Internship VR:

⦁ Internship pentru un grup de angajați de la Michelin SA în cadrul căruia participanților li s-au prezentat metodele de digitizare a patrimoniului muzeal și, ulterior, fiecare și-a realizat și vizitat expoziția cu modele 3D.
⦁ Internship pentru reprezentanții mass-mediei locale, cu aceeași tematică
⦁ Internship pentru comunicatorii din instituțiile subordonate Consiliului Județean Sălaj, cu aceeași tematică.

 Programe culturale de tip eveniment:

⦁ Ziua Culturii Naționale: Au fost documentate și realizate două materiale video de prezentare a 10 monumente din Sălaj, acestea fiind prezentate pe pagina de Web a muzeului. Ineditul proiectului a constat în capacitarea unor membri ai comunităților locale (preoți, profesori, autorități) pentru prezentarea monumentelor deținute de comunitățile din care provin, în scopul unei mai bune receptări și conștientizări a importanței lor.
⦁ Noaptea Europeană a Muzeelor (12 iunie): Au fost organizate ateliere interactive pentru copii, precum și vizite în expoziția de bază.
⦁ Zilele Europene ale Patrimoniului: (17-18 septembrie): S-a realizat o prezentare despre descoperirile funerare de la Pericei la Centrul de Informare Turistică Șimleu. De asemenea, s-a derulat o lecție de istorie bazată pe prezentarea interactivă de echipament dacic și roman, susținută la Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu”
⦁ Zilelor Europene ale Arheologie – activitate derulată sub egida Institutului Național al Patrimoniului, fiind focalizată pe prezentarea video-audio a metodelor de documentare digitală a patrimoniului imobil.
⦁ Noaptea Cercetătorilor Europeni ( 24 septembrie). În cadrul programului s-a realizat:

• participare la evenimentul național organizat online cu documentarul video Trei dinți de balaur. De menționat că materialul s-a clasat în top 10 al celor mai vizualizate materiale ( pe locul 6), fiind singurul cu tematică istorică din acest top;
• au fost organizate ateliere interactive pentru copii, inclusiv cu experimente științifice;
• s-a realizat vizitarea ghidată a Complexului Arheologic Porolissum, însoțită de prezentarea cu echipamentele VR a reconstituirilor realizate pentru câteva din obiectivele romane. Activitatea a fost organizată pentru un grup de elevi de la Școala Gimnazială din Valcău și un grup de fotografi invitați de noi, care au realizat și sesiuni foto în sit, iar o selecție a acestora a fost postată pe pagina web a muzeului;
• prezentare la Muzeul Național de Istorie a Banatului Timișoara a volumului Al. Szentmiklosi – Așezările culturii Cruceni – Belegiś din Banatul românesc.

1. Ziua Naţională a României – S-au derulat 4 ateliere la Școala Gimnazială ”Gh. Lazăr”

Activități de marketing și relații publice:

În anul 2021 în scopul promovării patrimoniului cultural și a istoriei locale au fost publicate 15 de materiale în reviste de cultură locală sau națională (Caiete Silvane, Hepehupa, Magazin Istoric) şi 18 presa locală. De asemenea, s-au realizat un număr de 14 intervenţii în mass media audio-video, axate pe promovarea activităţilor, a rezultatelor cercetării ştiinţifice şi a patrimoniului muzeal.
⦁ Întocmire comunicate de presă, texte de postare pe diferite platforme de socializare, newsletter-uri, etc.
⦁ 20 comunicate de presă; aproximativ 293 postări pe pagina de Facebook a muzeului
(cu un impact organic de 691.336, interacțiuni – reacții, comentarii, distribuiri – 44.612)
⦁ 45 postări pe pagina de Instagram a muzeului, 76 de articole pe site-ul muzeului (la aceste postari de articole s-au adăugat publicări pe pagini dedicate: Acta Musei Porolissensis, Cinema la Muzeu. Club de film documentar, Poveștile patrimoniului, Minutele Istoriei, Digi History, Oamenii Porolissumului).

⦁ Transmiterea informației către mass-media, diverși utilizatori online și către publicul țintă al activităților (specialiști, profesori, elevi, studenți, angajații unor instituții etc.).
⦁ S-au transmis comunicate de presă, invitații, newsletter-uri la mass media și profesori coordonatori, cadre didactice colaboratoare; informațiile au condus la apariția în mass media locală (presă scrisă, TV, site-uri de știri) a peste 231 articole (care au preluat integral sau 80 – 90% din textul publicat pe site, pagină de Facebook, comunicate etc.).
⦁ Actualizarea paginii de web a muzeului.
⦁ S-a realizat gestionarea, pe diferite căi de comunicare (verbal, telefon, email, Facebook etc.), a relației cu unitățile locale și județene de învățământ, cu instituțiile publice de cultură și altele, cu agenții economici, după caz, în scopul promovării programelor instituției adresate publicului larg sau de specialitate.
⦁ A fost întocmit și actualizat Dosarul de contacte – cadre didactice.
⦁ S-a procedat la întocmirea și înregistrarea programărilor în Dosarul de evidență programări vizite și ateliere.

Număr de vizitatori şi beneficiari: la sediu
⦁ 2.457– vizitatori plătitori de bilete
⦁ 868 – vizitatori cu intrare gratuită (participanţi programe culturale, la vernisaje, conferinţe, ateliere din oferta educaţională)
⦁ Total vizitatori: 3.325

Subvenție CJS – 3.981.671,84 lei
⦁ Pentru secțiunea de funcționare – 3.609.360 lei
⦁ Pentru secțiunea de dezvoltare – 372.311,84 lei

Venituri realizate – 177.678,87 lei
Din care:
⦁ Cercetări arheologice preventive – 144.505,87 lei
⦁ Bilete de vizitare – 12.189
⦁ Consultanță și modelare 3D, activități educaționale, suveniruri, publicații – 21.000 lei

Principalele direcții de activitate pe anul 2022 (propunerile vor suporta ajustări în funcție de nivelul subvenției alocate)
⦁ Programul de cercetare științifică:
În anul 2022 vor fi continuate proiectele de cercetare științifică cu tematicile abordate și în anul 2021, acestea fiind asumate la nivel multianual.

⦁ Program de cercetare arhelogică sistematică:
Pentru anul 2022 sunt propuse 11 campanii de cercetări arheologice sistematice, care vizează următoarele zone: Șimleu Silvaniei (”Cetate”, ”Observator”), Doh, Stâna, Stârciu, Pericei, Nușfalău, Ortelec, Sânmihaiu Almașului, Brusturi, Cornești (jud.Timiș).
⦁ Programul Repertoriul arheologic al județului Sălaj
Vor fi intreprinse cercetări arheologice de teren pentru completarea bazei de date a repertoriului, mai ales în zonele Sălajului mai puțin cunoscute – sud-estul județului, sectorul sălăjean al Văii Someșului. În paralel, se va proceda la redactarea fișelor de periegheză și localizarea pe hartă a punctelor cu descoperiri. Se va realiza centralizarea datelor din serverul intern al muzeului, pregătirea și integrarea lor unitară în serverul cartografic – arheologic RAN-CIMEC. Va fi continuată activitatea de organizare a documentației pe situri în vederea publicării Repertoriului.
⦁ Programul de cercetări arheologice preventive:
În funcție de situația investițiilor în infrastructura națională vor fi derulate campanii de cercetări arheologice preventive la obiective ce țin de această infrastructură. De asemenea, vor fi realizate cercetări arheolgice preventive, diagnostice și supravegheri la solicitarea de către persoane fizice, juridice sau instituții private/publice.

⦁ Programul de valorificare și comunicare a rezultatelor cercetărilor științifice și a patrimoniului muzeal

⦁ Derularea proiectului cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național Monumente 3D. Digitizarea patrimoniului imobil din Transilvania, Muntenia și Dobrogea, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului.
⦁ Derularea proiectului cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere.

⦁ Valorificare prin publicare de volume, monografii, studii, articole științifice, instrumente de popularizare:
Pentru anul 2022 se intenționează publicarea a 11 volume cu teme aferente domeniilor de cercetare, 1 catalog de colecție, 2 broșuri și un pliant. Specialiștii muzeului au ca proiecție publicarea a aproximativ 40 de materiale științifice (capitole în volume tematice, articole, sudii în reviste de specialitate). De asemenea, se propune un număr de aproximativ 40 de participări la sesiuni științifice, simpozioane, workshop-uri naționale, internaționale și locale.

⦁ Valorificarea prin expoziții temporare și permanente:
Expoziții temporare fizice organizate în cadrul programului Beciul cultural: 9
Expoziții temporare organizate în alte locații: 4
Expoziții online bazate pe modele 3D ale bunurilor de patrimoniu organizate în cadrul programului DigiHistory: 11
Expoziții online prezentate pe pagina web a muzeului: 7
Prezentări online ale rezultatelor proiectelor de cercetare științifică în cadrul programului Clio Explorer: 12
Materiale documentare video în cadrul noului program 3H. Hai Hui History: 4

În cadrul programului național de expoziții temporare VReau la muzeu intenționăm realizarea unui număr de 5 expoziții în parteneriat cu muzee din țară.

⦁ Programul de creștere a colecțiilor, gestiune, evidență, clasare a patrimoniului

În funcție de alocările bugetare intenționăm achiziționarea unei valoroase colecții numismatice, dar și a altor bunuri culturale ce ne vor fi ofertate.
Vor fi continuate procedurile de inventariere a bunurilor culturale provenite din cercetări, achiziții și donații, precum și cele privind digitalizarea registrelor de evidență. Se va intensifica procesul de clasare a bunurilor culturale și se va demara procedura de reevaluare a acestora, în baza noilor prevederi legislative.

⦁ Programul de restaurare-conservare
Se va proceda la restaurarea materialului ceramic dacic descoperit pe Măgura Moigradului în campaniile 1995 și 2002, a artefactelor metalice și ceramice descoperite în campaniile arheologice sistematice de la Sânmihaiu Almașului (Dealul Bogatului), a materialului arheologic descoperit în cadrul proiectului Tetrapylon, precum și a altor bunuri culturale prevăzute în Planul de restaurare al instituției. De asemenea, vor fi conservate curativ artefactele provenite din cercetările ce se vor realiza în 2022 și se va întocmi toată documentația aferentă (fișe de conservare, dosare de restaurare, etc).

⦁ Programul de acțiuni culturale și proiecte educaționale

⦁ Ca element de maximă noutate pentru anul 2022 intenționăm demararea unu program destinat mediului rural (Muzeul vine la tine), care va cuprinde ateliere interactive și prezentări menite să faciliteze accesul la cunoaștere și învățare într-o manieră non-formală. Vor fi abordate 11 tematici, iar activitățile se vor realiza în zilele de vineri, de două ori pe lună.
⦁ Se vor derula 5 proiecte educaționale (cu mai multe activități) în parteneriat cu instituții școlare din Zalău.
⦁ În funcție de evoluția condițiilor pandemice ne propunem reluarea atelierelor organizate în cadrul programului E vineri…vreau și eu la muzeu!, oferta noastră către școli vizând ateliere centrate pe 7 tematici.
⦁ Vor fi organizate activități legate de evenimente majore precum: Ziua Culturii Naționale, Noaptea Europeană a Muzeelor, Noaptea Cercetărorilor Europeni, Zilele Europene ale Patrimoniului, Ziua Națională a României.

⦁ La nivel de management prioritare vor fi: derularea în bune condiții a Contractului de reabilitare a Galeriei de Artă Ioan Sima, asigurarea dotărilor și echipamentelor necesare în activitățile de specialitate, dezvoltarea direcției privind digitizarea patrimoniului prin trecerea la scanare laser a bunurilor culturale și identificarea posibilităților de realizare a veniturilor proprii din această activitate, achiziționarea unui DALI pentru reabilitarea corpului C4 (sediul administrativ), coordonarea programelor asumate la nivel instituțional, analiza performanțelor profesionale și identificarea soluțiilor pentru zonele vulnerabile, dezvoltarea relațiilor profesionale cu instituții similare din țară și străinătate, continuarea activităților de reprezentare în Consiliul director al Rețelei Naționale a Muzeelor din România.

                                Manager,

Dr. Corina Bejinariu