A apărut, la editurile „Caiete Silvane” (Zalău) și „Eikon” (București), cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj, monografia județului nostru: „Sălajul la Centenar”, ediție coordonată și îngrijită de prof. univ. dr. Traian Vedinaș.

Contribuie la acest volum: Daniel Săuca, Traian Vedinaș, Vasile Surd, Ovidiu Costinaș, Florenţa Lozinsky, Cristian Borz, Dumitru Gheorghe Tamba, Elena Musca, László László, Benedek Vasile,  Johanna Ioana Schweighoffer, Ioan Biriș, Balogh Lucian, Mirel Matyas, Camelia Burghele, Ioan Abrudan, Aurel Medve, Cosmin Sicora, Petroniu – Episcopul Sălajului, Daniel Stejerean, Tia Sârca, Marcel Lucaciu, Ioana Filipaș, Victor Cioban, Biblioteca Județeană Sălaj.

Cuvânt înainte

Tărâm al dinozaurilor pitici și al silvanilor borgesieni (personaje nu tocmai prietenoase!), frontieră a mărețului Imperiu Roman, poartă de trecere „trans-silvană”, Sălajul, după milenii de existență, rămâne un „limes” marginal, atât al românilor, cât și al maghiarilor. Fecunditatea spațiului e dată mai ales de duzinele de personalități născute aici, mai toate (e)migrate spre alte zări (nimic nou sub soare!) și de bogăția relativă a solului & subsolului (nici astăzi pusă în valoare cum ar trebui!) și mai puțin de realizări economice spectaculoase. Sălajul, după 100 de ani de administrație românească, își caută destinul și dezvoltarea „europeană”. Monografia de față (prima de acest fel cel puțin din 1990 încoace!) încearcă să contribuie – și prin valorizarea istoriei și culturii spațiului „ultra-silvan” – la dezvoltarea județului nostru, oferind posibile modele în acest sens primarilor, administrațiilor publice locale. Un asemenea posibil model de dezvoltare e legat de importanta zestre culturală, istorică, bisericească și a tradițiilor Sălajului.

„Sălajul la Centenar” – lucrare coordonată de prof. univ. dr. Traian Vedinaș (domnul profesor a acceptat propunerea noastră, în 2015, la Bocșa lui Bărnuțiu, după o lansare de carte a domniei sale legată de pedagogia marelui sălăjean!) – e un început și merită tratat ca atare. Suntem siguri deja că va apărea ediția a doua a monografiei noastre. Îi așteptăm colaboratori și pe cei care, din diverse motive, nu au făcut acest pas. Oricum, „Sălajul la Centenar” e un început pentru editarea unei monografii vaste a județului, o cercetare necesară și pentru a privi spre viitor înțelegând trecutul și prezentul.

Mulțumim tuturor celor care au trudit la facerea acestei cărți, apărută într-un an mohorât, la o sută de ani după un luminos 1 Decembrie!

Rezumat

Monografia „Sălajul la Centenar” are discursurile orientate de paradigma „dezvoltarea durabilă” și epicentrul matricial în sociologia dezvoltării promovată în sociologia românească de Ion Aluaș în anchete sociologice de teren și de Achim Mihu, prin sincronizarea sociologiei românești la pragmatismul și interacționismul sociologiei americane.

Sociologia dezvoltării este o matrice disciplinară cu pol economic și fluxuri de idei ce iradiază spre geografie, demografie, istoriografie, sociologia rurală, sociologia urbană, culturologie, etnografie, etnologie, antropologie culturală, ale căror discursuri întemeiate pe spirit științific și realități locale, microregionale și regionale reprezintă un efort comprehensiv pluridisciplinar, cu deschideri clare spre proiecte de dezvoltare locală și națională în comunități, sate și orașe, în care identitățile și particularitățile lor devin temeiuri reale pentru dezvoltare organică, creativă și proiectivă.

Monografia este una pluridisciplinară, alcătuită din studii geografice și demografice, studii istorice, studii economice, studii etnologice, studii culturale și medalioane reprezentative pentru istoria și cultura Sălajului.

Fiecare discurs din grupurile de studii respectă independența matricei disciplinare pe care o reprezintă. Alături de această independență matricială, studiile conțin și corelații de profunzime, generate de faptul că acestea au la bază realități geografice (arii protejate), vestigii istorice, dezvoltări economice, configurații etnologice și culturale, patrimoniale, ce se constituie în nuclee de proiecte pentru dezvoltare durabilă, în care să se implice managerii administrațiilor locale, dezvoltatori individuali, dar și grupați în asociații ce pot să acționeze prin parteneriate pentru dezvoltarea comunitară și dezvoltarea familială, ambele orientate spre valorificarea prin competențe manageriale și profesionale a potențialului economic și patrimonial, atât din comunitățile rurale, cât și din comunitățile urbane ale Sălajului.

Monografia conține și o iconografie cu valori patrimoniale și figuri reprezentative ale Sălajului.