O nouă carte la Editura „Caiete Silvane”: Gavril Câmpeanu, „Cartea mea. Amintiri şi gânduri bune”, volum apărut cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj și al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Sălaj.

Editori: Dănuţ Pop, Mihaela Sabou, Gabriel Viorel Gârdan, Silviu Boha

Din Studiul introductiv

Între fondurile şi colecţiile arhivistice păstrate la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj se află şi colecţia personală a unui preot de ţară, Gavril Câmpeanu, unde, printre dosare, toate valoroase prin informaţiile conţinute, găsim şi o adevărată carte, numită chiar aşa de Gavril Câmpeanu: „Cartea mea”.

Este una din puţinele astfel de mărturii ajunse până la noi. Ea prezintă viaţa unui om aşa cum a fost ea, cu bune şi rele, fiind o adevărată istorie a unui întreg secol de viaţă sălăjeană, cu tot ce a putut însemna aceasta. Cartea are trei părţi: autobiografia, rezumatul scrisorilor şi notelor autorului şi consemnări, această din urmă parte fiind la rândul ei împărţită în trei subcapitole: „Din comoara Sfintelor Scripturi, Din cărţi, reviste şi ziare (culegeri), Din grădiniţa gândurilor mele (inspiraţii)”. Documentul este accesibil publicului iubitor de istorie la sala de studiu a Arhivelor Naţionale Sălaj.

Publicarea autobiografiei preotului Gavril Câmpeanu, prima parte a „Cărţii mele”, este, considerăm noi, necesară din cel puţin câteva motive. În primul rând, datorită importanţei sale excepţionale. Ea contribuie, fără îndoială, la cunoaşterea unor evenimente însemnate din istoria judeţului şi a ţării, istorisite din perspectiva trăirilor şi emoţiilor autorului, care imortalizându-le, stabileşte noi repere asupra percepţiei unor perioade istorice extrem de complexe.

Apoi, cartea, pe care o prezentăm acum cititorului, aparţine unui intelectual local, preot ortodox, ridicat din lumea satului românesc şi format în şcolile timpului, preocupat de continua sa formare şi perfecţionare, din exemplul lui cititorul putând extrage adevărate modele de viaţă. (…)

Gavril Câmpeanu a fost şi o personalitate a culturii sălăjene. Activităţile desfăşurate de el sunt multe şi rodnice. Susţine conferinţe preoţeşti, participă la serbările Astrei din 1926, se întâlneşte cu Nicolae Iorga la Zalău în 1927, participă la serbările de la Alba Iulia în numele clerului şi credincioşilor din protopopiatul Unguraş, în 1929, mută biserica veche din Gălpâia la Ciucea, pe domeniul Goga, pentru a servi ca biserică mănăstirească. Veturia Goga, expri-mându-şi mulţumirile, în ajunul Crăciunului 1939, îi scria: „Stimate Dle Părinte, Îţi mulţumesc din toată inima pentru ajutorul D-Tale preţios, care mi-a făcut posibilă aducerea bisericuţii din Gălpâia. Fii sigur că de-acolo de sus Octavian ne va binecuvânta pe amândoi. Aştept să vină Primăvara să putem lucra la pictură, căci bisericuţa îşi ridică braţul spre cer în toată frumuseţea modestă. Aştept să vii odată s-o vezi ce frumos se încadrează în atmosfera de-aici. Sărbători fericite pentru D-Ta şi Doamna preoteasă. 24.XII.1939. Veturia Octavian Goga ss”.

Organizează o tabără de străjeri la Tihău, în vara anului 1939, urmează cursuri de instruire în apărarea pasivă, organizate de Prefectura Judeţului Sălaj, întocmind şi o lucrare în acest scop, care avea titlul: „Sfaturi şi îndemnuri credincioşilor din parohia mea, asupra pericolului aerian, pentru readucerea lui la minimum de dezastre”. Este premiat de Casa Şcoalelor pentru activitatea intensivă extraşcolară, pe care a depus-o în cadrul cercurilor culturale. Este membru în mai multe asociaţii culturale şi se interesează de buna lor activitate.

Ocupă postul de învăţător în Bălan în anul şcolar 1944-1945, în condiţiile grele de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, „în lipsă de cadre didactice”, este recenzorpentru Recensământul agricol şi al Populaţiei din 1948 etc.

Desfăşoară şi o susţinută activitate jurnalistică, numele său apărând în majoritatea revistelor culturale sălăjene. Din lista pe care o consemnează în „Cartea mea”¹, amintim doar revistele apărute în afara Sălajului: Ideea, Renaşterea, Cultura Poporului. Iată doar câteva din motivele pentru care această carte a trebuit să apară.

Editorii

Notă asupra ediţiei

Prin editarea cărţii autobiografice a lui Gavril Câmpeanu ne propunem să aducem un omagiu unui om, care prin trecerea sa a lăsat posterităţii un set de înscrisuri istorice valoroase, prin intermediul cărora se pot reconstitui momente importante din istoria judeţului Sălaj şi nu numai.

Din dorinţa de a evidenţia cât mai fidel evenimentele importante la care Gavril Câmpeanu a fost martor, am găsit de cuviinţă să potenţăm mesajul acestora prin publicarea unui set de documente şi prezentarea unor fotografii care vin să completeze datele pe care autorul le imortalizează în cartea sa.

Istoria Colecţiei personale Gavril Câmpeanu începe prin oferta de achiziţie pe care învăţătorul Emil Cosma din Chechiş, comuna Bălan, finul preotului Câmpeanu, o face Arhivelor Naţionale – Filiala Sălaj, în 25 septembrie 1978. Acesta îşi manifestă disponibilitatea, după trecerea la cele veşnice a preotului Câmpeanu, în anul 1975, din postura de moştenitor al cuplului Gavril şi Olguţa Câmpeanu, de a oferi Arhivelor documentele pe care naşul său le-a colecţionat şi le-a păstrat cu atâta grijă. Astfel, documentele acestei colecţii au intrat în gestiunea Arhivelor Naţionale în anul 1979, după evaluarea acestora de către specialişti ai instituţiei, care au fost de acord în unanimitate asupra importanţei lor deosebite.

În cele 14 unităţi arhivistice (u.a.), însumând 0.60 metri liniari (m.l.), colecţia ce poartă numele creatorului ei, cuprinde, pe lângă cartea care face obiectul acestui eveniment editorial, acte personale, memorii, scrisori, jurnale de zi, cărţi, fotografii, ilustrate din ţară şi din străinătate.

Toate aceste documente au fost grupate cu o rigurozitate aparte de către creatorul colecţiei, în dosare tematice.

Din această perspectivă, grupa cea mai generoasă din punct de vedere numeric aparţine documentelor personale. În categoria acestora au fost ordonate toate actele referitoare la studii, angajări, transferuri, alte înscrisuri de stare civilă, documentele familiei sale şi cele ale familiei soţiei sale, Olga, născută Makay etc. De asemenea, în această grupă au fost sistematizate şi documentele rezultate din perioada satisfacerii serviciului militar în armata austro-ungară, din timpul prizonieratului din Rusia, din anii în care a îndeplinit funcţia de secretar al Legiunii române din Praga sau cele care dovedesc participarea sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. Acestea sunt completate de importante dovezi documentare, rezultate din perioada 1919-1920, în care a fost mobilizat în armata română şi a participat la evenimentele militare din Ungaria sau cele care reflectă activitatea sa didactică şi eclesiastică în Crasna, Zalău, Gălpâia şi Bălan.

De asemenea, este de precizat că perioada 1920-1940 este bogat reprezentată de prezenţa în fondul arhivistic a unui număr impresionant de scrisori, însemnări, jurnale de zi, referinţe despre unele personalităţi din judeţ, corespondenţă cu familia Goga şi mutarea bisericii de lemn din Gălpâia la Ciucea.

O altă categorie este reprezentată de albumele de fotografii, în număr de patru, care însumează câteva sute de fotografii ce imortalizează, pe lângă colecţionar şi membrii familiei lui şi alte personalităţi sau evenimente reprezentative la care Gavril Câmpeanu a participat în calitate de martor direct.

De o mare însemnătate sunt albumele cu cărţi poştale organizate după criteriul provenienţei, acestea fiind grupate în două albume, unul cu vederi din ţară şi un al doilea cu ilustrate ce reprezintă imagini ale unor locuri şi edificii din străinătate.

Cea mai mare parte a documentelor care aparţin acestei colecţii sunt scrise de mână, fiind redactate în limbile română, maghiară sau rusă. Acestea sunt redate într-un limbaj arhaic, nestilizat, ceea ce le sporeşte autenticitatea şi originalitatea. În scopul conservării veridicităţii documentelor, conţinutul acestora este prezentat fidel, fără ca noi să ne fi manifestat ingerinţa asupra limbajului, modului de redactare sau al punctuaţiei.

Pentru o mai mare coerenţă, Gavril Câmpeanu dublează corespondenţa în alte limbi cu traduceri care lămuresc asupra conţinutului acestora. „Cartea mea”, lucrarea autobiografică a creatorului de fond, valorifică o mare parte din corespondenţa existentă în cadrul acestei colecţii.

Prin urmare, am ales, după o selecţie riguroasă, să exploatăm în acest volum, pe lângă conţinutul cărţii autobiografice, o parte din corespondenţa lui Gavril Câmpeanu cu diferite persoane, dar şi alte înscrisuri pe care le-am considerat elocvente pentru evocarea unor evenimente în legătură directă cu creatorul colecţiei amintite.

În ciuda faptului că această colecţie conţine o cantitate relativ redusă de documente, importanţa lor este de necontestat, fapt care a făcut ca o parte dintre ele să fie folosite în documentarea unor studii de referinţă. Dintre acestea amintim studiul referitor la Legiunea română din Praga, realizat de Ionel Penea şi publicat în „Acta Mvsei Porolissensis”, nr. VIII, din 1984, Doamne de poveste ale Sălajului. Olivia Deleu şi Olguţa Câmpeanu, semnat de Mihaela Sabou şi publicat în „Acta Mvsei Porolissensis”, nr. XXXIX din 2017 sau cele semnate de către Dănuţ Pop, Vechi biserici sălăjene salvate. Biserica din Gălpâia, apărut în revista „Caiete Silvane”, nr. 185, octombrie 2018 şi Un cronicar sălăjean al Marelui Război şi al Marii Uniri – preotul Gavril Câmpeanu, în cartea „Cu noi este Dumnezeu… Desăvârşirea Marii Uniri (1919-1920)”, Editura Primus, Oradea, 2019.

De asemenea, documentele acestei colecţii au servit drept surse pentru ediţii de documente, menţionând aici Fişele fondurilor familiale şi personale deţinute de către Serviciul Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale referitoare la Marea Unire, în „Arhivele Marii Uniri (1917-1920)”, vol. II, coord. Ioan Drăgan, Bucureşti, 2019 sau volumul „Marea Unire şi Sălajul. Contribuţii documentare”, editat de către Dănuţ Pop, Mihaela Sabou şi Daniel-Victor Săbăceag, apărut la Editura „Caiete Silvane”, Zalău, 2018, ambele dedicate Centenarului Marii Uniri.

La finalul acestei lucrări, pe lângă corespondenţă şi alte înscrisuri, am adăugat un set de fotografii care imortalizează evenimente şi persoane importante din viaţa lui Gavril Câmpeanu. Pentru o mai uşoară identificare a acestora au fost întocmite listele documentelor şi ale fotografiilor selectate, pentru a pune în valoare conţinutul lucrării sugestiv intitulată de către autor Cartea mea.

Editorii

1^ „Ideea” – Disciplina şcolară; „Renaşterea” – Crâmpeie din practica pastorală, – Simţ patriotic, – Apel către foştii legionari din Praga, – Nefericiţii satelor, – Şcoala de Dumineca, – Ajutoare sinistraţilor din Gălpâia; „Cultura poporului”: – Scrisorile unui învăţător către sătenii, cari şi-au înstreinat limba – I – II – III; „Sălajul”: – Bărbaţii cei mari ai neamului nostru, – De vorbă cu copiii – Îndemn pentru îmbrăţişarea şcoalei şi meseriilor I – II – III – IV, – De vorbă cu copii. Merinde pentru viaţă: I. De la meicuţa mea, II. De la tătucul meu, III. De la părintele meu învăţător, Prinos I, – II; „Şcoala noastră” – Fragmente din viaţa culturală a satelor, – Decorarea salelor de învăţământ, – Un apel frăţesc, – Activitatea Cercului Cultural Gălpâia; „Gazeta de Duminică”: – Întrunirea de primăvară a învăţătorilor din plasa Crasna, Sălaj; „Meseşul”: – Cronica unor străduinţe creştineşti, – Sfinţirea temeliei bisericii din Gălpâia; „Gazeta Sălajului”: – Ajutoare pentru biserica din Gălpâia, – O scrisoare cu jertfe şi-un răspuns cu lacrimi; Din Comoara vechilor cazanii: Cetirea cărţilor sfinte, Păstrarea credinţei I, Păstrarea credinţei II, Închinarea Sfintei Cruci, Postul şi rugăciunea, Din pragul jertfei, Duminica Floriilor, Hristos a înviat!, Scrisoare deschisă către domnul preşedinte al Băncii Populare „Porolissum”, Zalău.