O lume nouă poate fi creată chiar și pe o întindere de zece metri pătrați. Astfel Csibi Edit visează în atelierul său mic un întreg ocean populându-l cu meduze cărora le făurește o plută cu care pe urmă va porni ea însăși către nesfârșitele ape necunoscute pline de

vârtejuri amenințătoare, dar și de enigme atractive. Nu se știe dacă artista a suferit în drumul ei ascendent vre-un naufragiu, căci din tot ce a creat s-a păstrat în momentul de față doar ceea ce a fost mai de preț ideii născute în voluptatea creației transformate în culori. Csibi Edit este atrasă de suprafațele de proporții mari. Oare de ce? Nu am întrebat-o. Însă în creația sa încărcată de simbolulri, poate, și aceasta este un simbol. Chiar și în proporții caută eliberarea absolută. Cu toate că protestează cu vehemență împortiva definiției action-painting. Se lasă ispitită doar în aparență de manifestarea sentimentelor, a dispozițiilor sufleteșsti schimbătoare. În realitate picturile sale sunt rezultatul unei meditații îndelungate. Tematica se conturează încet în artist până se declanșează brusc sub impulsul unei emoții puternice concretizându-se în culori.

Arta avangardistă din primele decenii ale veacului trecut a ajuns la negarea negației sale. De la obiectul exprimării artistice s-a îndreptat către analiza procesului de creație, proces ce conține în prezentarea spontaneității creației impresia momentană și factori incidentali, trezind în privitor emoții similare prin apariția elementului de subconștient.

Conștient ori instinctiv, Csibi Edit caută să relaizeze o punte între lumea sentimentelor proprii și cea a privitorului. Nenumerate succese ale picturii nonfigurative stau dovadă că această concepție artistică dă roade bogate, fără însă să despartă clar figurativul de nonfigurativ. Doar tocmai programul mai sus schițat, adică trezirea sentimentelor poate recurge la folosirea mijloacelor figurative. Artista ajunge cu ajutorul unei cromatici vibrante la propriul mod de creație folosind niște combinații coloristice foarte vii de la figurativ la pictura subiectivă și la expresii lirice. Concepția ei corespunde cu ideologia tinerilor artiști abstracți din ultimele decenii, ideologie care nu numai că îngăduie conceperea subconștientă a operei de artă, dar face obligatorie prezanța elementelor subiective în tablouri.

Németh Júlia, critic de artă