Domnule Prim-Ministru, Nu imi propun prin aceasta scrisoare deschisa sa protestez fata de mesajele sau gesturile politice excesive practicate de politicieni din Ungaria, in numele unor politicieni din

Ungaria,  de oficiali ai UDMR sau altor organizatii ale maghiarilor sau de etnici maghiari radicali cu prilejul sarbatoririi Zilei maghiarilor de pretutindeni. Vreau doar sa ma folosesc de acest prilej ca sa va atrag atentia asupra unor grave probleme cu care se confrunta minoritatea romaneasca din Ungaria. Fac acest lucru cu increderea ca aceste probleme va intereseaza in calitate de Prim-Ministru si cu speranta ca mesajul meu va fi un imbold pentru a va apleca asupra lor in viitor.

Conform recensământului ungar din anul 2001, 8.482 persoane au declarat limba română ca fiind limbă maternă si 7.995 de persoane s-au declarat de etnie română (o scădere cu 25% faţă de 1990, când erau 10.740 români după naţionalitate si 8.730 români după limba maternă). Astfel, românii sunt singura comunitate etnica minoritara din Ungaria care a scăzut numeric, cu 25%, în intervalul dintre cele doua recensaminte pe care le-am mentionat.

Comunitatea romaneasca din Ungaria nu beneficiaza de reprezentare parlamentara. In decursul ultimilor zece ani, de nenumarate ori autorităţile ungare au promis că vor lua măsurile legislative necesare pentru a asigura reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale, lucru care nu s-a produs. Va informez ca in Romania minoritatile nationale care nu au organizatii care sa acceada in Parlament prin atingerea pragului electoral in alegeri beneficiaza de un loc in Camera Deputatilor automat, conform art. 62 al Constitutiei. Minoritatea romanilor din Ungaria este insa vaduvita de platforma publica importanta pentru vizibilitate, afirmare si promovare a intereselor, pe care o reprezinta parlamentul national.

Minusurile legislatiei maghiare in domeniul minoritatilor nationale fac posibile nenumarate situatii in care se declara etnici romani persoane care nu au aceasta calitate si nici macar nu cunosc limba romana, urmarind doar interese financiare, fenomen cunoscut in tara dumneavoastra ca etnobusiness. Prin aceasta “fraudare” a identitatii etnice, minoritatea romaneasca isi vede slabite considerabil instrumentele de actiune publica, in special in cadrul autoguvernarilor locale. Exista situatii concrete in care autoguvernarile locale ale minoritatii romanesti sunt conduse de persoane care nu sunt etnici romani sau chiar nu cunosc limba romana. Atit romanii din Ungaria cit si autoritatile romane au solicitat de nenumerate ori corectarea legislatiei maghiare pentru evitarea acestor abuzuri, lucru ce nu s-a realizat.

Am fost surprins, domnule Prim-Ministru, atunci cind am vazut un specimen de buletin de vot folosit in ianuarie 2011 la alegerea Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria, acele organisme consultative ale minoritatilor, prevazute in legislatia dumneavoastra. Din cele 70 de nume care apar pe buletinul de vot, doar trei nume sunt romanesti. Daca ceilalti 67 sunt etnici maghiari ce se pretind romani, lucrurile trebuie corectate pentru ca ei nu pot reprezenta populatia romaneasca. Daca ceilalti 67 sunt romani, dar numele lor sunt maghiarizate in actele oficiale, acest lucru este grav si poate denota o politica deliberata de deznationalizare.

Invatamintul romanesc in Ungaria este foarte deficitar, fiind si cea mai importanta cauza a pierderii identitatii nationale a romanilor din tara dumneavoastra. In Ungaria nu există nicio şcoală cu predare numai în limba română. Din cele 23 de localităţi din Ungaria unde trăiesc etnici români, doar în 11 funcţionează şcoli generale în care se predă limba şi literatura română. Minoritatea românească nu are nicio şcoală cu predare în limba maternă, doar 7 şcoli bilingve (în localităţile Bătania, Chitighaz, Jula, Micherechi, Aletea, Sacaz si Bedeu) şi 5 şcoli în care limba română se predă ca obiect de studiu – limbă străină  (în localităţile Apateu, Poceu, Furta, Leucushaz si Cenad). Asadar, in jumatate din localitatile in care locuiesc romani limba romana nu se preda sub nici o forma la scoala. Românii sunt singura minoritate naţională din Ungaria care nu are o instituţie de invatamint in capitala tarii, cu toate ca la ultimul recensământ, 1.205 de locuitori ai capitalei s-au declarat români. Cu toate ca în mod normal în şcolile bilingve 50% dintre materii ar trebui predate în limba română, majoritatea materiilor se predau în limba maghiară.

Absenta limbii romane in scoli este un fenomen care accentueaza deznationalizarea romanilor, multe din aceste scoli fiind in pericol de a fi inchise, conform legislatiei din domeniul invatamintului, in privinta numarului minim de elevi necesar pentru functionarea unei scoli. Este imperativa deci o discriminare pozitiva in cazul scolilor cu copii romani, amenintate cu disparitia.

O mare parte din cele 19 biserici sau capele romanesti, din care 13 sunt considerate monumente, au nevoie de finantare urgenta pentru reparatii.

In ceea ce priveste programele pentru comunitatea romaneasca oferite de institutiile publice de media, va informez ca emisiunile de 26 de minute in limba romana se difuzează săptămânal, miercuri, pe programul naţional MTV, la o oră care nu permite o audienţă importanta (13.35) şi în reluare vineri, de la ora 10.35, pe postul naţional M2, precum si simbata de la ora 05.15. O problemă care a creat nemulţumirea românilor din Ungaria este si scoaterea din grila de programe transmise pe cablu a singurului program în limba română, TVR1, începând cu luna martie a acestui an, de catre firma T- Kábel.

Important mi se pare si faptul ca singura publicatie a romanilor din Ungaria, Foaia Romaneasca, are mari probleme financiare, fiind pusa de mai multe ori in situatia de a fi inchisa din lipsa de fonduri.

Acestea sunt, Domnule Prim-Ministru, o parte din problemele “micii” minoritati romanesti din tara dumneavoastra. Romanii din Ungaria sunt putini in termeni numerici, dar sunt cu atit mai pretiosi pentru Romania, la fel cum sunt pretiosi pentru dumneavoastra maghiarii din Romania. Dar tocmai pentru ca sunt putini, ei pot beneficia din partea Guvernului de atentia necesara pastrarii identitatii lor nationale.

Mirel Talos

Deputat PNL

Colegiul nr.4 Zalau

Judetul Salaj