Joi, parlamentarii Uniunii Social Liberale au depus o sesizare de neconstitutionalitate asupra asumarii raspunderii guvernului PD-L-UDMR pe Codul Muncii. Principalele elemente ale acestei sesizari sunt:

In ceea ce priveste votul dat ieri, este de remarcat faptul ca art. 36 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului stabileste in mod imperativ modalitatea de efectuare a votului prin bile, dupa cum urmeaza: “Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune se aşază o urnă albă şi alta neagră. Deputaţii şi senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă şi una neagră, şi le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra”.”

Din analiza acestui text rezulta ca prin dispozitiile acestui articol se stabilesc urmatoarele reguli:
– se interzice considerarea ca prezenti a celor care nu participa la lucrarile Camerelor reunite de exercitare a votului, chiar daca sunt prezenti in sala, chiar si pentru faptul ca dezvaluie modul de votare, prin nerespectarea secretului votului;

– nu permite exercitarea votului cu bilele la vedere;

– nu se permite efectuarea apelului pentru stabilirea prezentei sau a modului de votare sau pentru declararea refuzului de a vota.

Rezulta ca doar numarul celor care participa la vot conform dispozitiilor art. 36 stabileste cvorumul de participare la lucrarea de votare, numar care trebuie sa fie de cel putin jumatate plus unu (majoritatea) din numarul membrilor Camerelor, potrivt art. 67 din Cosntitutia Romaniei.

Or in conditiile in care participarea la vor astfel cum rezulta din procesul-verbal intocmit pe data de 16 martie 2011 a inregistrat un numar de 216 parlamentari, iar numarul total al membrilor Camerelor este de 470 de rezulta ca nu s-a indeplinit conditia cvorumului.

Nu poate retine asadar prezenta unui parlamentar la votul secret prin bile, stand in sala lucrarilor si neparticipand la ele.

Apreciem de asemenea ca noul Cod al Muncii viciat de neconstituţionalitate in ansamblu, adoptarea acestuia fiind realizata cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.

În acest sens se impune subliniat faptul că posibilitatea Guvernului de legiferare – ca autoritate legislativă delegată – nu poate fi discretionara, această prerogativă nereprezentând un drept nesusceptibil de exercitare abuzivă, deoarece în caz contrar s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României. Modalitatea simplificată de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern nu ar trebui utilizată decât in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită ori procedură de urgenţă nu este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege. In cazul acestui proiect, nu se justifica sub nici o forma urgenta.

Atât normele privind tehnica legislativa (art.31 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative) cat si prevederile Legii nr. 109/1997 privind organizarea si funcţionarea Consiliului Economic si Social (art. 7[1] coroborat cu art. 5[2]) instituie obligativitatea existentei avizului consultativ al Consiliului Economic si Social in cazul actelor normative privind politica salariala. Or este de remarcat faptul ca actul normativ a fost elaborat si adoptat cu încălcarea rolului consultativ al Consiliului Economic si Social, deoarece la Secţiunea a 6-a „Consultările efectuate in vederea elaborării prezentului act normativ” pct. 5 lit. c) din expunerea de motive a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii nu este realizata nicio menţiune cu privire la avizul Consiliului Economic si Social. Este unanim recunoscut faptul că deşi avizul este consultativ, în conţinutul său solicitarea avizului şi existenţa lui sunt obligatorii. Or, în cazul de faţă, Guvernul nu a obţinut avizul ci doar un răspuns formal prin care se învedera că la termenul solicitat, Consiliul Economic şi Social nu s-a putut întruni legal.

Noul cod al Muncii determina diminuarea protecţiei asigurate salariaţilor, statul roman dezicindu-se astfel de răspunderea ce ii revine in calitatea sa de stat social privind asigurarea unui anumit nivel de protecţie al cetăţenilor persoane încadrate in munca, in raport de angajatorii acestora, care deţin o poziţie privilegiata, dominanta din punct de vedere economic. Indiferent de scopurile declarate ale actului normativ pe care îl criticăm, examinarea conţinutului acestuia demonstrează că acesta nu respectă spiritul şi litera prevederilor constituţionale consacrate în chiar art. 1 din Constituţia României, mai exact prevederile alin. (3) potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme şi sunt garantate; cele ale alin. (4) potrivit cărora statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale precum şi dispoziţiile alin. (5) potrivit cărora respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie.

De asemenea, actul normativ criticat nesocoteşte dispoziţiile art. 29 alin. (1) potrivit cărora salariaţii au dreptul la protecţie socială.

Mirel Talos

Deputat PNL